Televiziunea (COSTE-CERDAN & LE DIBERDER 1986)

Nathalie Coste-Cerdan & Alain Le Diberder, Televiziunea, trad. I. Busuioc (fr. 1986), Humanitas / Sociologie – Repere – 1, București, 1991, 165 p.

 

I.Sistemele televizuale

10 (...) Terminalul, adică televizorul, asigură grosso modo două funcții. (...) 
11 (...) Din spatele aparatului pornește un fir al Ariadnei (mic cablu coaxial), care leagă televizorul de labirintul rețelelor de telecomunicații. (...)

 

II. Modelul american sau economia rețelelor

2. Cazul Statelor Unite: trei Molohi

Diversificarea sistemului televizual 
32 (...) Trebuie să menționăm, în sfârșit, cazul original al PBS, singura rețea publică americană dezvoltată pe baza acțiunilor publice (guverne de stat, asociații, universități, fundații, anumiți Mecena), care, în limitele rețelelor comerciale, difuzează programe culturale și educative prin 300 de stații afiliate și care, în 1986, dispunea de un buget de aproape 8 miliarde de franci.

 

III. Modelele europene

2. Două exemple: Marea Britanie și Italia

Un model amenințat 
54 (...) Dar se pare că astăzi BBC este călcâiul lui Ahile al modelului de televiziune englez. (...)

 

 IV. Televiziuni ale sărăciei

 59 (...); numărul posturilor este relativ restrâns (chiar dacă în anumite țări ale Europei de est situația este mai bună – cantitativ – decât în multe țări din vest) nu există nici o logică comercială; (...).

1.Sănătatea de fier a televiziunii din Est

59 Prin anii 70 nu existau diferențe semnificative între televiziunea din Est și cea din Europa continentală de vest. (...)

2. Televiziunea în Asia săracă

Trezirea televiziunii chineze 
64 (...) După cum proiectul foarte controversat al latinizării alfabetului chinez a făcut obiectul unor programe educative care au folosit în cea mai mare parte a timpului subterfugiul ficțiunii televizate. (...)

 

VI. Resursele

3. Celelalte tipuri de resurse

 105 (...) Așa se explică și bâlbâielile mecenatului, care se deosebește de operațiunea sponsoring prin faptul că cel care finanțează nu are nici un fel de prerogative asupra conținutului emisiunii. (...)

 

VII. Gestiunea unui post de televiziune

2. Particularitățile gestiunii televiziunii

Administrarea oamenilor

Creatorii 
119 Dar este vorba de „o victorie a la Pyrrhos”(1), care nu poate masca dependența crescândă a meseriilor de creație. (...) 
1 = Victorie obținută cu prețul unor pierderi grele. – nota traducătorului.

  

VIII. Războiul televiziunilor

1.Există un model dominant?

128 În realitate este dificil să susții a priori contrariul. (...)

  

IX. Ravagiile televiziunii

153 (...) Abrutizarea tinerelor generații de către televiziune nu explică prea bine cantitatea de tineri laureați ai Premiului Nobel americani, englezi sau japonezi – mari consumatori cu toții de seriale de televiziune „debile” – în timp ce francezii, spaniolii sau bulgarii – protejați de un consum mai moderat de televiziune de ținută – au mult mai multe dificultăți în a produce somități științifice. (...)