US patronage of German postwar intelligence (KRIEGER 2007)

Wolfgang Krieger, US patronage of German postwar intelligence 

in

Loch K. Johnson, Handbook of Intelligence Studies, 2007

 

(5-6) When Bossard undertook his field trip he found an American lieutenant-colonel “enlisting the various skills of some 2500–3000 bodies”, that is people undertaking intelligence work in “an area roughly embracing Stockholm, Prague, Sofia, Rome, Paris”.(14)

Genocid și demografie (TREBICI 1991)

Vladimir Trebici, Genocid și demografie, Humanitas / Sociologie – Repere – 2, București, 1991, 160 p.

 

Genocid și genociduri

Puțină etimologie și istorie
9 (...) Aflăm cu surpriză că, deși genocidul este vechi de când lumea – s-a dat exemplu războiul Troiei – termenul este foarte recent. I se datorează profesorului R. Lemkin de la Duke University (SUA), care l-a propus în 1944(1). Explicația etimologică: gr. γένος și sufixul latin „cide” de la caedo, ere – a omorî. Cum cuvântul grecesc „genos” este coexistent cu cel latin „genus” în cadrul aceleiași familii indo-europene, vom stărui puțin asupra acestei probleme.
Grecescul το γένος, εος înseamnă naștere, origine, dar și reuniunea de ființe create, rasă, familie; latinescul genus, eris înseamnă același lucru: obârșie, neam, familie, rasă, specie(2). Cât despre sufixul cide, avem caedo, ere, caecidi, caesum – a tăia, a ucide, a măcelări și occido, ere, cidi, cisum – a ucide, a omorî, a măcelări, de unde în limba română avem „ a ucide” și „ucigaș”.
Ca exemple de genocid se citează masacrarea armenilor de către autoritățile turcești în 1915, (...).
1 = Nouveau dictionnaire etymologique Larousse, Paris, 1964, p. 339.
2 = G. Guțu, Dicționar latin-român, E. Ș. E:, București, 1973, p. 519.

  

Populație și tranziție

Dinamism geografic
21 În limbajul folosit de ONU și organismele sale, Europa este o mare regiune împărțită în patru regiuni: Europa de Est [Bulgaria], Europa de Nord, Europa de Sud și Europa de Vest. (...)
Europa de Est, cu aproape un milion de kilometri pătrați, are o populație de peste 115 milioane, densitatea fiind de 115 loc./kmp.
Ca raport între genus proximum și differentiae specificae, România este apropiată – demografic vorbind – de Iugoslavia și Portugalia. Datorită aceleiași tranziții demografice vom vorbi de un model european  și submodelele sale; cel est-european este unul din acestea, lui îi aparține demografic România.
26 (...) Nu numai grammatici certant! (...)

Structuri demografice și inerție
27 (...) Analistul va spune cum se explică gradul de tinerețe sau bătrânețe  demografică rpin fluxurile demografice, atrăgând totodată atenția că o structură tânără „favorizează” nupțialitatea și natalitatea, în timp ce o populație îmbătrânită este favorabilă – ceteris partibus – mortalității. (...)
28 (...) Nemini parcetur! (...)
30 (...) Nu numai muzele inter arma silent, ci și Hera, protectoarea familiei și fecundității, este afectată: în anii de război se încheie mai puține căsătorii și se nasc mai puțini copii.

 

 

Natalitate și fertilitate

 

35 (...) Într-un fel, nu numai o politică demografică, formulată expressis verbis, poate influența cele două variabile; orice măsură de politică socială, economică, sanitară - are sau poate avea efect demografic. (...)
36 (...) Aceste preocupări le regăsim în toate doctrinele despre populație, începând cu Platon, continuând cu Malthus și mergând până la doctrinele de astăzi, atât de diverse în peisajul demografiei contemporane. (...)

Despre natalitate
39 (...) În țările din Europa occidentală tranziția demografică s-a petrecut mai devreme decât în Europa de Est.
40 (...) În Europa de Est. scăderea natalității a survenit ceva mai târziu și s-a produs concomitent cu fenomenul de baby-boom în Europa occidentală. (...) Liberalizarea avortului s-a produs cam în același timp în țările Europei de Est. (...)

Familia și căsătoria
45 (...) De multă vreme, demografia a pus în evidență o tipologie specifică țărilor din Europa de Est, valabilă și pentru România. Acest Eastern European Marriage Pattern – după expresia demografului englez J. Hajnal – se caracterizează prin încheierea căsătoriei la vârste tinere și foarte tinere, prin viteza foarte rapidă cu care se încheie căsătoriile și proporția foarte redusă a persoanelor rămase definitiv necăsătorite (convențional cu 50 de ani). (...)
46 (...) Dacă modelul nupțial românesc, ca variantă a celui „răsăritean” își păstrează particularitățile, iar noile tendințe din Europa, ca „uniunea consensuală” nu sunt încă răspândite în România, în schimb la divorțialitate este de semnalat o convergență cu modelul occidental, observabilă până la mijlocul anilor 60. (...)

  

Mortalitatea și legile ei

48 Vom începe cu o afirmație banală: nici o ființă umană nu se poate sustrage de la plata tributului datorat lui Thanatos.

  

Despărțirea de Europa

Politica demografică între „paternalism” și cinism
65 (...) De altfel, politica demografică – în sens restrâns sau în sens larg – a făcut parte integrantă din activitățile statului, din cele mai vechi timpuri: Atena favoriza emigrația, Sparta practica eugenia, infanticidul, abandonul nou-născuților debili, în epoca mercantilistă și fiziocratică statele încurajau natalitatea și imigrarea. (...)
70 (...) Idealul „omogenizării” politice și economice se afla in nuce. (...)
71 (...) Caracteristica lor: un paternalism care aduce aminte de evul mediu, un pater familias beneficiind de jus vitae necisque more valachico – dar care aplică metode necruțătoare atunci când autoritatea sa, hotărârile sale, nu sunt respectate.
76 (...) Dreptul roman asimila produsul de concepție copilului născut (infans conceptus pro natu habetur), principiu preluat apoi de legislația multor state europene. Deci avortul este asimilat unei crime.
81 (...) Ca și avortul, divorțul era acceptat doar ca o excepție. Sic voleo, sic jubeo! (...)

  

De la cauză la efect e (uneori) o cale atât de lungă...

Genogenism și copiii „nedoriți”
95 (...) Asupra eticii veghea implacabilă Elena, personificare monstruoasă a vestitei Hera. (...)

Supramortalitate
97 (...) Ar fi normal ca în anii 1988-1989 să ajungem șa 16-18 decese sub un la 1000 de născuți vii, nivel atins de Bulgaria (13,6 la mie), Ungaria (15,8 la mie) și Polonia (16,1 la mie). (...)

Intelligence accountability (BORNE & WETZLING 2007)

Hans Borne & Thorsten Wetzling, Intelligence accountability, 

in

L. Johnson (ed.), Handbook of intelligence studies, 2007

 

 

(321) Concerning supervision of the use of special powers, in many countries this is done by a person outside the agency, e.g. a judge (in Bosnia and Herzegovina and Canada), a court (in the Netherlands and the US) or a minister (in the UK). (…) Furthermore, international cooperation could also place a duty on national intelligence services to cooperate with an international tribunal (e.g. Bosnia Herzegovina, see Figure 24.2, point five).

 

(322) Bosnia and Herzegovina’s Law on the Intelligence and Security Agency provides a clear and comprehensive account of national security and threats to it (see Figure 24.3, point 3).

Intelligence ethics (ANDREGG 2007)

MICHAEL ANDREGG, Intelligence ethics. Laying a foundation for the second oldest profession -

in

LOCH K. JOHNSON (ed.), Handbook of Intelligence Studies, Routledge, 2007, 52-63

 

 

Introduction

„In ordinary life we can more easily observe the ancient moral virtues: be honest, don’t steal, kill or assault, respect your neighbors, honor your debts and so forth. (…)

Classical Western philosophy as written by Plato, Aristotle and others concentrated on identifying moral “virtues” and asked how these could be cultivated in civilized men.”

 

Codes of ethics for government agencies and commercial spies

„The Russians certainly killed Bulgarian dissident Georgi Markov by inserting a platinum pellet loaded with ricin (a specialty poison) into his thigh, (…).”

Ravensbruck (TILLION 1972)

Germaine Tillion, Ravensbruck, Ed. Politică, București, (1972) 1979

 

3. Rezistența la moarte: personalități naționale

31 (...) E incontestabil că, în proporție de masă, cel mai bine se înțelegeau cu noi iugoslavele. Cu toate acestea, noi nu le cunoșteam limba și foarte puține dintre ele o cunoșteau pe a noastră. Totuși am simpatizat unele cu altele ori de câte ori hazardul ne-a apropiat, din cauza aceleiași probități, a aceleiași curtoazii, a aceleiași hotărâri declarate de a nu suporta jugul german. Dar ceea ce mi-a plăcut mai ales este că aceste virtuți nu erau cele ale unei clase sociale, ci – ca și la noi – erau răspândite în popor: la toate nivelurile. (...)

La cehe întâlneai o medie de cultură și de educație politică cu mult superioară celei a tuturor celorlalte popoare din Europa centrală și răsăriteană și totodată (ceea ce este important intr-o colectivitate) multe personalități de mare valoare.

36 (...) Mai erau câteva grupuri de evreice, între care n-am putut să observ niciodată vreo legătură: evreice turcoaice, instruite, binecrescute, agreabile ca relație, foarte descurcărețe;)(...).

Recitind Minima Moralia (BORBELY 1998)

 Ștefan Borbely, Recitind Minima Moralia, „Familia”, Oradea, noi. 1998

 

(49) La Pleșu, Noica e iradierea însăși; altfel spus: ființa diseminată în fiecare discipol, Dionisos-Zagreus sfâșiat de titani și renăscut virtual, prin cenușa acestora, în fiecare dintre oameni.

(52) A treia secțiune a volumului [Ochiul și lucrurile] strânge într-un corp netematic note despre arta universală (Rafael, El Greco, P. Klee, Manet), (…).

În acțiune (BOJAN 1982)

Pavel Bojan, În acțiune, Albatros, București, 1982

 

III.La marină

(42) (...) Am avut noroc că am oprit în Grecia, la Pireu. După masă, echipajul a primit bilete de voie în oraș. După ancorare, am început să facem schimburi negustorești cu marinarii greci. Matrozi cu experiență se strecurau cu spiraiuri cu bărcile, aducând vin și țigări grecești, noi le dam în schimb pesmeți. Mai târziu am trecut prin Canalul Korintos, între maluri înalte, pe deasupra canalului trecea un tren, părea minuscul. Iar o doamnă care ne salută cu umbrela de pe pod, părea o gâză.

În orașul Zante, de pe insula cu același nume, am ancorat în larg, deoarece nu avea un port cu chei, unde să putem acosta navele. Aici a trebuit să ne aprovizionăm cu apă potabilă; dar altă posibilitate de a transporta apa decât în bărci nu aveam.

 

XVIII.Compania de lucru 1058

(273) Erau companii de lucru românești, sârbești, evreiești, slovace etc, folosite la diferite munci: canalizare, linii ferate, șosele, fabrici, mine, moșii și pe front la deminări.

(283) Tot acolo [Komarom] erau cantonate vreo două-trei companii de muncă sârbești și croate. Pentru că eram divizați în grupe, în multe cazuri eram lăsați în timpul zilei fără supraveghere. (...). În asemenea condiții puteam lua contact cu concentrați sârbi și croați, care cunoșteau și ei limba maghiară. (...) Și partizanii iugoslavi de sub comanda lui Tito îi hărțuiau necruțător pe fasciști.

 

XXXII Strădanie și împliniri

(430) În martie 1964 am fost numit să conduc o delegație care urma să participe la solemnitatea dezvelirii unei plăci comemorative, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la rebeliunea armată a deținuților politici antifasciști din închisoarea Satoraljaujhely, orășel în nord-estul Republicii Populare Ungare. Cu ocazia reprimării rebeliunii își pierduseră viața 65 de deținuți politici maghiari, sârbi, slovaci și români.

(...) Am petrecut la Budapesta cinci zile plăcute, mai ales că atât cu iugoslavii cât și cu cehoslovacii ne înțelegeam în limba maghiară. Șeful delegației iugoslave fusese comisar politic al unui batalion de partizani și povestea episoade interesante din această perioadă.

 

Tranziția post-comunistă pentru începători (EXPERT FORUM 2025)

EXPERT FORUM, Tranziția post-comunistă pentru începători, august 2025

 

https://docs.google.com/viewerng/viewer?url=https://expertforum.ro/wp-content/uploads/2025/09/Tranzitia-pentru-incepatori_EFOR.pdf&hl=en

Material produs de EFOR cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED) şi European Digital Media Observatory (EDMO) în cadrul iniţiativei Fighting Against Conspiracy and Trolls (FACT). Opiniile şi redactarea aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia organizaţiilor menţionate.

chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://fact-hub.eu/ro/wp-content/uploads/sites/2/2025/09/Brosura_Tranzitia_postcomunista_pentru_incepatori_EFOR_RO_reduced2.pdf

                                                     

2 Marile puteri dictatoriale și revanșiste, Rusia și China, depun eforturi susținute pentru a discredita tranziția postcomunistă din Europa de Est, care trebuie prezentată ca un eșec.

  

1.Discreditarea tranziției: de la pluralism la paranoia

4 Prăbușirea regimurilor comuniste în 1989 a declanșat un experiment politic extraordinar în Europa de Est și în fosta Uniune Sovietică.

Valea plângerii și inventarea umilinței

4 (...); Bulgaria a intrat la un moment dat într-un colaps financiar atât de grav încât salariile erau uneori plătite cu ouă, sticle de ulei sau papuci de plastic.

Mitul dictaturii neoliberale

11 (...) Polonia, Ungaria, România și Bulgaria au cunoscut toate recesiuni severe, șomaj de două cifre și suferință socială generalizată. (...)

Rusia lui Elțîn în context

15 (...) Bulgaria a cunoscut una dintre cele mai catastrofale tranziții. La mijlocul anilor 1990, sistemul său bancar s-a prăbușit, ștergând economiile și aruncând populația în sărăcie. Inflația a atins 1000%, iar economia s-a contractat cu mai mult de o treime. La un moment dat, salariile erau atât de lipsite de valoare încât angajatorii plăteau muncitorii cu ouă, zahăr sau ulei de gătit. Cu toate acestea, chiar și Bulgaria a reușit să se stabilizeze, în mare parte datorită presiunii exercitate de FMI și de UE. Prin ancorarea monedei sale la marca germană și, ulterior, prin aderarea la UE, Bulgaria și-a revenit încet. Procesul a fost dureros, dar a subliniat posibilitatea redresării chiar și după un colaps aproape total. (...)

Trauma paralelă a Beijingului

26 Propaganda chineză de după 1989 a descris în mod constant democratizarea ca fiind haos. Căderea regimurilor comuniste din Europa de Est este descrisă nu ca o eliberare, ci ca un colaps. (...)

(...) Când Beijingul descrie tranzițiile din Europa de Est ca fiind dezastre provocate de Occident, Moscova amplifică mesajul. Împreună, ele țes un discurs comun anti-1989: democrația nu e o valoare universală, ci un transplant occidental nepotrivit pentru „state civilizaționale” precum Rusia și China.

27 (...) Astfel, cele două regimuri se protejează reciproc de criticile internaționale: Rusia apără reprimarea disidenței de către China, iar China apără agresiunea Rusiei împotriva vecinilor. Ostilitatea lor comună față de anul 1989, fie că este vorba de Piața Tienanmen sau de Europa de Est, reprezintă liantul ideologic al parteneriatului lor.

28 (...) Pentru democrațiile vulnerabile din Europa de Est, această propagandă e corozivă.

De ce narațiunile istorice sunt importante

30 (...) Supravegherea, cenzura și zdrobirea disidenței nu sunt prezentate ca rău necesar, ci ca lecții învățate din istorie. Fără ele, se argumentează, China s-ar prăbuși la fel ca URSS sau s-ar fragmenta ca Iugoslavia.

31 În Europa de Est, dezinformarea rusă se joacă cu nostalgia pentru stabilitate, prezentând anii '90 ca dovadă că democrația eșuează.

 

 

2. Tranziția economică: mituri, indicatori și crearea prosperității

33 (...) Să ne aplecăm acum asupra unui alt element central al narațiunii Kremlinului și Beijingului despre anul 1989: că piețele libere de tip occidental “au distrus” Europa de Est, în timp ce modelele etatiste Moscovei și Beijingului au protejat cetăţenii de rând și au asigurat stabilitatea. Această afirmație se destramă în fața datelor. În Europa Centrală și de Est, integrarea în Uniunea Europeană și reformele de piață au crescut veniturile, au diversificat exporturile, au modernizat industria și au finanțat progresul în ruralul neglijat.

Fact-checking pe propagandă

34 (...) Mitul A: „Aderarea la UE distruge industria locală”.

• Ce spune narațiunea: Bruxelles a „dezindustrializat” Estul și a transformat noii membri în linii de asamblare.

35 (...) Mitul B: „UE este o povară bugetară”.

• Narațiune: statele din Vest exploatează estul, în timp ce Rusia și China oferă finanțare „fără condiții”. 

 

 

3. Tranziția militară și de securitate

Extinderea în context: ce s-a întâmplat de fapt

40 (...) Cinci ani mai târziu, în

2004, a urmat cel mai mare val: România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia și cele trei state baltice au aderat la Alianță. (...)

UE /= NATO: două cluburi, scopuri diferite

42 (...) În schimb, Norvegia și Turcia (și Marea Britanie după Brexit) sunt membre ale NATO, dar nu fac parte din UE. (...)

Neutralitatea: mituri, realități și prețul izolării

43 Neutralitatea se bucură de o aură romantică în Europa Centrală și de Est, în special în Republica Moldova: demnitate şi securitate fără efort bugetar. (...)

Pivotul nordic: când Rusia a împins țările neutre să bată la ușa NATO

44 (...) Sprijinul Suediei a depășit pragul majorității în primăvara anului 2022 și, după ce a depășit obiecțiile Ankarei, Stockholm a finalizat aderarea în martie 2024.

Ce a desfășurat de fapt NATO în est

45 (...) După 2022, au fost formate grupuri de luptă suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, încă modeste ca dimensiune și concepute pentru descurajare. (...)

                                         

4. Propaganda „Nostalgia”: trecutul de aur și amintirile transformate în arme

Protocronism și pseudo-istorie

51 (...) Eroizarea de către Moscova a Rusiei Kievene ca leagăn al “eternului rus” se bazează direct pe istoriografia imperială țaristă, care timp de secole a prezentat Rusia ca moștenitor natural al Bizanțului și gardian al ortodoxiei.

Rolul secund al Beijingului

59 (...) Mass-media de stat contrastează anii ‘90 „haotici” din Europa de Est cu „ascensiunea stabilă” a Chinei după 1989, sugerând că democrația a produs declin, în timp ce guvernarea unui singur partid a adus prosperitate.

60 (...) Țările est-europene au cunoscut într-adevăr asimetrii după 1989: companiile occidentale au cumpărat active aflate la privatizare, tinerii au emigrat în masă, iar elitele au părut uneori mai atente la Bruxelles decât la alegătorii locali. Beijingul și Moscova exploatează aceste frustrări, nu negându-le, ci redirecționând vina. Mesajul e simplu: Occidentul vă exploatează din nou; întoarceți-vă spre Est pentru demnitate și independență. (...)

Pasul și drumul (LEMNIJ 1992)

 Ihor Lemnij, Pasul și drumul. Eseu despre randamentul uman, Humanitas / Economie – Repere – 4, București, 1992, 294 p.

 

Materialele

68 (...) Nava este un sistem tehnic elementar al cărei principiu de bază, principiul lui Arhimede, este permanent. (...)

 

Cărămida

78 (...) Este, fără îndoială, prin analogie, un corespondent al atomului grecilor antici. (...)

79 (...) Miticul labirint este un exemplu de complexitate nerațională realizabilă cu ajutorul acestor obiecte simple. (...)

 

Distrugerea

236 (...) În limba latină simetria este perfectă din punct de vedere formal: construere – a clădi; destruere – a dărâma. Perechea de verbe latine este derivată din verbul struere și, ca atare, parcurge aceleași forme de conjugare. (...)

 

Construcția și diviziunea muncii

260 (...) Iugoslavia produce componente pentru o firmă franceză de automobile. (...)

 

Diviziunea muncii: unele aspecte particulare

267 (...) Coordonatorul pare să fi apărut foarte timpuriu, deoarece din antichitatea greco-romană cunoaștem nume și opere de arhitecți. (...)

268 (...) Nici măcar un împărat roman nu-și putea permite refacerea repetată a unui palat, în timp ce arhitectul poate oferi beneficiarului său un număr oarecare de desene, spre alegere. (...)

 

 

Bibliografie

(...)

Childe Gordon, The dawn of European civilization, London, Routledge and Kegan, 1957.

(...)

Către o industrie competitivă (CRIȘAN 1991)

 Ion Crișan, Către o industrie competitivă, Humanitas / Economie – Repere – 3, București, 1991, 222 p.

 

1.O industrie la răscruce

Câteva date privind industria românească

13 (...) În 1980 peste 58% din venitul național era realizat în industrie, iar dinamica producției globale industriale a anului 1980 față de 1970 se ridica la 289%, cu un ritm mediu de creștere anuală de 11%, de 1,5-2 ori mai mare decât cel realizat de orice țară din lume, inclusiv Japonia (4,3%), Spania (5,6%), URSS (6,2%), Bulgaria (7,9%) ș. a.

14 (...) Tabelul 3 Rate de creștere a producției (1987/1980) %

Industrie - România – Bulgaria - Filipine – Venezuela – Coreea de Sud

Total – 137 - 134 – 196 - .... – 236

Mașini – 138 – 207 – 251 – 376 – 545

Mașini electrice – 140 – 202 – 435 – 213 – 540

Echipament transport – 162* - 133 – 728 – 226 - 431

*Inclusiv produse de metal

Sursa: Industrial Statistics Yearbook, United Nations, 1987

 

 

2. Progresul tehnic – o cursă de urmărire

Contactul cu lumea

51 (...) În aceeași perioadă, Bulgaria, specializată în CAER în fabricația de electrocare pentru transporturi uzinale, a dezvoltat un potențial propriu de C+D de specialitate, a achiziționat licențe și a organizat colaborări bilaterale cu mai multe organizații similare din străinătate. E foarte probabil ca industria bulgară de profil să fie printre primele care să-și găsească un loc pe piața europeană.

 

4. Strategii de dezvoltare

Tranziția spre competitivitate

121 (...) Analize bazate pe cunoașterea aprofundată a fenomenelor economice ale ultimelor două-trei decenii, din toate colțurile lumii, inclusiv din țările din estul Europei, arată destul de clar că o astfel de tranziție nu se poate realiza prin corecții ale sistemului actual, ci numai prin reconstruirea lui, pe baza unui program global de reforme financiare, juridice, instituționale(9).

9 = L. Stoleru, Tranziția plan-piață, „România liberă”, februarie 1990.

O strategie de tip ofensiv

128 (...) Menționăm astfel experiența Bulgariei de extindere a profilului, de la fabricația de electrocare (cărucioare electrice acționate prin acumulatoare electrice) la categoria mai largă de „echipament de transport și depozitare uzinală”. De fapt, la origine, specializarea bulgarilor în fabricația de electrocare a pornit de la faptul că, pe baza unor resurse proprii de plumb, își construiseră o fabrică de acumulatoare. (...)

Cooperarea internațională

136 (...) Unele țări vecine (Bulgaria, Ungaria) au extins producția specializată de componente auto pentru fabricile de autovehicule din URSS, cumpărând în schimb autoturisme. (...) Conjunctura pentru astfel de contracte de lungă durată ar putea fi foarte favorabilă, deoarece există desigur și în țările producătoare de automobile din estul Europei  tendința – devenită de mult o regulă în industria mondială de specialitate – de a-și asigura alimentarea fluentă cu componente, recurgând pentru fiecare dintre ele la 2-3 subfurnizori.

139 (...) Ținând seama de investițiile importante realizate sub vechiul regim pentru fabricația de avioane, preluarea repartiției unor anumite tipuri de avioane și turboreactoare pentru întreaga zonă sud-est europeană ar putea fi o ipoteză interesantă.

 

Mica întreprindere de mare tehnicitate

140 (...) Chiar dacă pare absurd să recurgi la autoritatea lui Aristotel într-o astfel de problemă, este poate util să reflectăm imaginea lui despre stat, care „ca organizație socială nu poate să fie infinit, adică compus dintr-un număr nelimitat de indivizi. Aristotel cere statul tip, mărginit, echilibrat și rotunjit, ca o statuie a lui Praxitele, vom zice noi. Locuitorii unui stat nu pot trece peste un număr de câteva mii, așa ca un orator la tribună să fie auzit de toți cetățenii. Vă amintiți desigur de unul din punctele canonului artistic al clasicității antice: un grup sculptural trebuie să fie astfel compus ca să fie văzut în întregime din orice loc apropiat fără a fi ocolit. Analogia e evidentă”(11). Evident, dimensiunea absolută a cetății ideale indicată de Aristotel trebuie corectată, prin prisma progreselor făcute în domeniul comunicării și prelucrării informațiilor, dar ideea unei „limite” merită să fie reținută(12).

11 = Lucian Blaga, Stiluri fundamentale, în „Încercări filosofice”, Facla, Timișoara, 1977, p. 117.

12 = Ion Crișan, Tehnologia ca sistem, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980.

 

 

5. Flexibilitate și transparență

Două probleme critice

154 (...) În societatea romană, de exemplu, „specializarea proces” se adâncise foarte mult: constructorii (fabri) erau divizați în zidari (structores), boltitori (arcuari) și constructori de ziduri interioare (parietari), iar dintre brutari (pistores), unii erau specializați în pâine albă (vandidarii), iar alții în pâine inferioară (clibanarii).

 

 

6. Inițiativă. Competiție. Risc

Ne trebuie o nouă stare de spirit

190 (...) Să ne întoarcem cu unul sau două milenii înainte de Christos, în două zone pe atunci foarte depărtate una de alta, Mesopotamia și Grecia antică. În ambele zone, nivelul tehnic al civilizației era destul de apropiat, cu un apreciabil avantaj al civilizației sumeriene și asiro-babiloniene în domeniul culturii pământului, creșterii vitelor, astronomiei, contabilității ș. a.  (...)

191 (...) În același timp, în Grecia antică s-au pus bazele unei civilizații care a creat conceptul actual despre progres. Ideile sale despre tehnologie, total diferite de cele pe care le-am menționat mai sus [Mesopotamia], se reflectă în mitul prometeic. Gândirea statică, teocratică, a omului din Sumer este înlocuită cu gândirea dinamică a celor care caută, prin forțe proprii, soluții la problemele cu care sunt confruntați. Mitul prometeic, mitul de origine al gândirii europene despre tehnologie, așa cum ne-a fost transmis de Hesiod și Eschil, cuprinde trei motive principale. Primul este acela al cuceririi focului, al admirației față de știința meșterului fierar, stăpân al focului, cinstit și temut totodată.

192 Al doilea motiv este acela al revoltei. Prometeu al lui Eschil se împotrivește voinței zeului, apărând pe „sărmanii muritori” și acceptă riscul pedepsei divine. Al treilea motiv aste acela al inteligenței, al victoriei științei asupra forței; al învingerii celor „cu brațe tari” de către „cei cu cap isteț”. Înțelesul întreg și original al acestui mit constă tocmai în asocierea accesului la tehnică cu revolta și inteligența. Tehnologia în sine, furată sau cumpărată, nu poate face mare lucru. Ea devine într-adevăr creatoare numai atunci când e asociată cu atitudinea de critică a neajunsurilor și cu acțiunile pentru îndreptarea lor. Și asociată, totodată cu inteligența, cu acumularea de cunoștințe, cu tendința permanentă de înaintare intelectuală a omului și a societății. (...)

Mahatma Gandhi (ROLLAND 1924)

Romain Rolland, Mahatma Gandhi, trad. G. Avram, Herald / Biografia, București, 2019, 191 p.

 

Capitolul I

42 (...) Nu trebuie să uităm nici că acest asiatic credincios s-a hrănit cu operele lui Tolstoi³⁸, că i-a tradus pe Ruskin³⁹ şi pe Platon⁴⁰, că se sprijină pe ideile lui Thoreau, că îl admiră pe Mazzini, îl citeşte pe Edward Carpenter şi că gândirea sa îşi extrage seva şi din ideile actuale din Europa şi din America. (...)

40 = Apologia şi moartea lui Socrate, tradusă de Gandhi, a fost printre cărţile interzise de guvernul Indiei în anul 1919.

48 (...) Dar nu acesta este cel mai dezastruos rezultat al victoriei ă la Pyrrus din 1918.

62 (...) Dar quos vuit perdere... înainte de concluziile anchetei, guvernul Indiei s-a grăbit să proclame o lege a despăgubirilor (Indemnity Act), pentru protecţia funcţionarilor, iar ofiţerii criminali nu numai că nu au fost arestaţi, ba chiar au fost recompensaţi.

66 (...) În acel moment, la 14 mai 1920, India a aflat despre condiţiile de pace dezastruoase impuse Turciei. Un mesaj al viceregelui recunoştea că acestea sunt umilitoare pentru musulmani, dar îi îndemna la calm şi resemnare.

 

Capitolul III

108 (...) Aşa glăsuieşte un Goethe, un Goethe Bacchus indian [R. Tagore]. (...)

113 (...) Cunoaştem cu toţii acest soi de nelinişte şi de protest, căci apare în toate epocile. Ultimele spirite libere ale lumii antice au gândit la fel, puse faţă în faţă cu noua lume creştină ce se ivea pe scena istoriei. (...)

126 (...) Atenţie la popor! Cave canem! Pentru a ţine poporul în lesă, apelurile morale ale unui Gandhi nu sunt de ajuns. (...)

 

Capitolul V

165 (...) Iar Imperiul Britanic de astăzi este Imperiul Roman de odinioară. (...)

Băncile (SIMON 1984)

 Claude Simon, Băncile, trad. C. Atudosei (Paris 1984), Humanitas / Economie – Repere – 10, București, 1993, 168 p.

 

Partea Întâi: Istoria băncii

 

I.De la începuturi până în secolul XVIII: geneza lentă a băncilor

 

2. Adevărata naștere a băncilor în Grecia și la Roma

10 Apariția monedei bătute (sec. VII î. e. n.) și dezvoltarea comerțului mediteraneean favorizează manifestarea unei noi operațiuni bancare: schimbul. În porturile grecești, trapeziștii – după numele stabilimentului lor comercial, „trapeza” – asigură schimbul între diferite monede.

11 Scrierea permite, de asemenea, o importantă dezvoltare a funcției lor: ei țin conturile clienților și le permit efectuarea unor operațiuni prin virament de la un cont la altul sau chiar prin cec. Prin urmare, „trapeziștii” sunt bancheri veritabili în sensul actual al termenului; ei îndeplinesc majoritatea funcțiilor băncii moderne: depuneri, credite, schimb, crearea altor mijloace de plată decât bancnota sau moneda (prin existența conturilor curente și transferabilitatea sumelor înscrise în aceste conturi).

Egiptul, unde statul este atotputernic, îi copiază pe „trapeziștii” greci, dar instituie bănci regale (cum este puternica Bancă regală din Alexandria), care dețin monopolul activităților respective. A trebuit să vină dominația romană pentru ca băncile particulare să poată exista în  paralel cu băncile publice.

La Roma, argentarii încep prin a înlesni schimburile, ajungând rapid să asigure toate funcțiile clasice ale băncilor: depuneri, credite, gestiunea conturilor (bancherii erau obligați să trimită clienților situația conturilor acestora) și serviciul cecurilor (prescriptio). Republica, apoi Imperiul, creează, de asemenea, bănci (mensae) însărcinate în special cu păstrarea impozitelor colectate.

Element important: „trapeziștii” și „argentarii” efetuează toate operațiunile bancare ale epocii lor; nu există diviziune a activității bancare; și unii și alții reprezintă ceea ce am numi, în prezent, bănci universale.

 

 

Partea a Patra: Băncile și economia

 

III. Internaționalizarea băncilor franceze

 

2. Formele

123 (...) În Brazilia, Grecia, Mexic, Venezuela, cel mai adesea, implantarea unei bănci străine se poate face numai sub formă de filială și, pe lângă aceasta, se pune condiția ca majoritatea capitalului să fie deținut de un cetățean de țării gazdă.

 

Concluzii

162 (...) Totuși, viitorul ei băncii franceze nu este asigurat; marcată de originea latină a țării noastre, ea își găsește adesea refugiul în proceduri juridice sau administrative. Această atitudine, aflată la originea mozaicului dublu al instituțiilor și procedurilor care caracterizează sistemul nostru bancar, constituie un handicap pentru bănci, dar și pentru ansamblul economiei franceze.

Inflație, dezinflație, deflație (BEZBAKH 1988)

 Pierre Bezbakh, Inflație, dezinflație, deflație, trad. E. Theodorof & I. Theodorof (Paris 1988), Humanitas / Economie – Repere – 9, București, 1992, 179 p.

 

 

Partea Întâi: Evoluția prețurilor în secolele al XIX lea și al XX lea 

9 (...) Astfel, în secolul al III lea, când Imperiul Roman de Apus traversează o gravă criză economică și politică, mărirea prețurilor mărfurilor și a remunerării muncii a fost considerabilă; ea era legată de o depreciere a monedei romane pricinuită de procurarea cu mai mare dificultate a aurului și argintului, „moneda bună” fiind înlocuită de o „monedă rea” din aramă, cositor și plumb. În anul 301, împăratul Dioclețian încearcă să reglementeze prețurile și introduce, prin „Edictul prețurilor maximale”, pedeapsa cu moartea pentru aceia care majorau în mod abuziv prețurile.  Ulterior, Constantin (306-307) înfăptuiește o reformă monetară, punând în circulație noi bani de aur și argint pentru a restabili încrederea în moneda imperială.

10 (...) Dacă inflația din secolul III se explică, în parte, prin penuria de metal, cea din secolul XVI își are sursa, dimpotrivă, în abundența de aur și argint provenite din coloniile americane ale Spaniei și Portugaliei. În ambele cazuri, fenomenele monetare amintite au dus la aceste brutale creșteri ale prețurilor numai datorită slăbiciunilor aparatului de producție. În secolul III, Imperiul Roman a fost străbătut de un prim val al năvălirilor care au ruinat bogatele provincii din Galia și Asia. Acest aparat se bizuia pe folosirea mâinii de lucru, puțin productive, a sclavilor și pe tributul stors din ținuturile cucerite. (...)

Așadar, și într-un caz și înaltul, inflația a sancționat insuficiența producției. În epoca romană, aceasta nu îngăduia să se procure metalul prețios folosit pentru cumpărarea produselor de lux din ținuturi îndepărtate și să se susțină efortul de război; criza de metal a provocat astfel o abținere generală de a utiliza banii.

Europa (HEN & LEONARD 1989)

 Christian Hen & Jacques Leonard, Europa, trad. I. Trăistaru (Paris, 1989), Humanitas / Economie-Repere-8, București, 1992, 161 p.

 

 

I.Cooperare sau integrare în Europa?

 

Datele importante ale construcției europene

15 (...) 28 mai 1979: aderarea Greciei

 

1.Alegerea cooperării

 

Structuri interguvernamentale

 

Statele membre ale organizațiilor de cooperare

18 (...) OCDE: 24 membri, 19 țări europene: (...), Grecia, (...), Turcia, (...)

Consiliul Europei: (...), Grecia și Turcia (1949), (....), Cipru (1961), (...).

NATO: (...), Grecia, Turcia (1952), (...).

 

Domenii de intervenție limitate

23 (...) Comisia europeană a drepturilor omului

(...) În 1985, doar Malta, Cipru, Grecia, Turcia și Liechtenstein nu acceptaseră încă acest drept.

 

 

III. Situația economică a CEE

 

1.Locul CEE în lume

 

Raporturile comerciale și financiare

80 (...) Constituirea CEE reprezenta în plus un interes politic deloc neglijabil: întărirea Europei occidentale față de țările socialiste ale Europei de Est. (...)

 

2. Diferențe naționale și efecte ale integrării în cadrul CEE

 

Creșteri net diferențiale

91 Tabelul IX Primordialitatea orizontului european: structura comerțului exterior al țărilor CEE

Țara – Exporturi spre: CEE-SUA-Japonia- Altele / Importuri din: CEE-SUA-Japonia-Altele

(...)

Grecia – 63,5-7,1-0,7-28,7 / 58,3-3,0-6,1-32,6

(...)

Sursa: CEE

Excedentele unora (Olanda, RFG, Belgia, Luxemburg) compensează aproximativ deficitele celorlalte (Danemarca, Irlanda, Grecia, Regatul Unit).

Economiile de dimensiune modestă (Luxemburg, Danemarca, Olanda, Belgia, Irlanda, Grecia, Spania, Portugalia) mai mult suportă decât animă procesul de dezvoltare ala ansamblului comunitar.

 

O complementaritate în creștere

96 Tabelul X Indicatori economici

Țări - Creșterea medie anuală a PIB în volum (%) (1971-1980 / 1987) – Rata inflației la consum (% medie anuală) (1971-1980 / 1987) – Rata șomajului (% din populația activă civilă) (1971-1980 / 1987) – Rata investițiilor (% din PIB) (1971-1980 / 1987) – Soldul tranzacțiilor curente (% din PIB) (1971-1980 / 1987) – Soldul finanțării administrațiilor (% din PIB) (1971-1980 / 1987)

(...)

Grecia – (4,7; -0,8) – (13,3; 16,0) – (0,8-7,4) – (24,1-18,6) – (-2,4; -4,2) – (-4,8; -10,6)

(...)

Sursa: CEE și OCDE.

 

 

IV. Politicile economice comune

 

Politica agrară comună (PAC)

109 Tabelul XII Diversitatea mijloacelor și a rezultatelor agriculturii europene

Țări-Suprafața medie utilizată (ha/1986)-Partea ocupării agricole în totalul ocupării civile (1986)-Repartizarea ocupării forței de muncă (1984) (15-44 ani %-peste 45 ani %)-Număr de tractoare la ha (1982)-Indicele valorii adăugate pe locuitor (1981-1985 CEE 100)-Sold comercial agricol (miliarde ecu 1986)

(...)

Grecia – 4,3 – 28,5 – 40–60 – 0,07 – 64 – (-0,1)

(...)

CEE – 8.9 – 8,3 - ( ) – ( ) – 100 – (-24)

Sursa: CEE

 

Ecu în Sistemul Monetar European

120 (...) Monede – Ponderi (% din total)

(...)

Drahma grecească – 1,1

(...)

Total – 100,0

121 (...) Cazurile bilaterale de piață ale monedelor se pot depărta de cursurile pivot oficiale în limitele marjelor de fluctuație autorizate, fie + sau – 2,25% (cu excepția lirei sterline și a drahmei grecești, care nu participă la mecanismul de schimb și a lirei italiene a cărei marjă este de + sa – 6%).  

 

Politica regională

129 Tabelul XIII Ierarhia regiunilor

Tabelul redă clasamentul, între 1977-1981, al regiunilor europene în funcție de PIB pe locuitor și a ratelor de șomaj, în raport cu media (egală cu 100) CEE. Problemele regionale cele mai grave corespund valorilor cele mai puțin ridicate ale indicilor. Grecia nu figurează în această medie.

30/40 Calabria / Irlanda de Nord / Sardinia

(...)

154 Hamburg

Sursa: CEE. NB – Spania=60/70, Portugalia=50/60, Grecia=50/60.

130 (...) Principalele instrumente financiare ale activității regionale sunt: FEDER, a cărui acțiune este orientată, în principal, pentru dezvoltarea regiunilor cele mai defavorizate: investiții în infrastructură care să permită crearea de noi locuri de muncă în industrie și servicii (principalii beneficiari: Italia, Regatul Unit, Franța, Grecia);

131 (...) În sfârșit, Programele Integrate Mediteraneene (PIM), ultima inovație a comunității în domeniul regional, au ca misiune accelerarea modernizării regiunilor meridionale [25].

XXI rapport general sur l activite des Communautes europeennes – 1987, OPOCE, Luxembourg, 1988.

 

Politica socială

134 Tabelul XIV Protecția socială în Europa

Țară – (...) – Grecia – (...)

Cheltuieli totale de protecție socială (% din PIB 1985) – (...) – 19,5 – (...)

Prestații de protecție socială (destinații % din total în 1983) – (...) – (-) (...)

Venituri după surse (% din total în 1983) – (...) – (-) – (...)

Sursa: CEE.

 

Politica de cooperare

139 (...) Țara – Acord comercial

(...)

Israel, Iugoslavia – Acorduri de cooperare și acorduri preferențiale cu fiecare țară

Cipru, Malta, Turcia – Acorduri de asociere

(...)

 

 

2. Viitorul politicilor comune

 

Cercetarea științifică și tehnică și promovarea tehnologiilor și activităților noi

152 Programele specifice

(...) 9. În jurul programelor cadru (1987-1991)

(...)

-EUREKA: inițiativa dezvoltării de bunuri și servicii cerute de piață; principalele domenii: optică electronică, materiale noi, laseri de mare putere, microelectronică rapidă și miniaturizată, biotehnologii în spațiul cosmic, programe de cooperare industrială cu „geometrie variabilă”.

-AIRBUS, ARIAN, ESPACE, HERMES: inițiative de dezvoltare comercială în domeniile aeronauticii și zborurilor cosmice.

 

Relațiile externe ale CEE

154 (...) Cu ansamblul țărilor est-europene, membre ale CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), nu a existat niciodată un acord comercial general.

155 Cu toate acestea, CEE rămâne principalul partener comercial al țărilor din Europa de Est și principalul finanțator al datoriei lor internaționale. Exporturile comerciale sunt reglementate și variază în funcție de parteneri și acorduri de cooperare (dezvoltare de acorduri de compensare în mărfuri, transferuri de tehnici, asocieri, coproducții, subcontractare). Începând din 1982, CEE a pus în aplicare măsuri de salvgardare față de exporturile CAER la produsele sensibile ale pieței comunitare.

156 (...) În ciuda dificultăților pe care le întâmpină construcția integrării comunitare, ale țări bat la ușa CEE: Turcia, de mult timp, Marocul, mai recent, dar și Norvegia și Austria.