Dimitrie Bolintineanu, Legende istorice. Basme, Ion Creangă, București, 1989
Radu Constantinescu - Prefață
XI (...) Dragostei îi sunt consacrate două din cele mai cunoscute cicluri ale poetului: Florile Bosforului și Macedonele. Meritul primului dintre acestea, realizat în perioada în care Bolintineanu se stabilește la Constantinopol, locuind în casa prietenului său Ion Ghica, este acela că introduce în literatura română poezia de inspirație orientală, în consonanță cu lirica romantică europeană care, prin cei mai de seamă reprezentanți ai săi (Hugo, Lamartine, Nerval, Byron, Herder, Goethe), dăduse naștere unor numeroase poeme din aceeași zonă de inspirație tematică. Spre deosebire de cei mai mulți dintre marii poeți romantici europeni (dar fără a se ridica la tensiunea lirică a acestora), Bolintineanu cunoaște din interior obiceiurile și moravurile Orientului, spiritualitatea lui, ca urmare atât a anilor petrecuți aici, cât și a condițiilor specifice de dezvoltare a Principatelor Române, aflate secole de-a rândul sub influența Porții Otomane. Rezultatul a fost acela că poezia de inspirație orientală a scriitorului reușește să dobândească o anumită autenticitate, chiar dacă nu reușește nici ea să atingă o valoare artistică deosebită.
XIV (...) în 1843, ține celebrul său „Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională la Academia Mihăileană”, în care se sublinia importanța hotărâtoare a istoriei în formarea conștiinței patriotice a fiecărei generații. „(...); dar domni mei, nu mă rușinez a zice că acești bărbați pentru mine sunt mai mult decât Alexandru cel Mare, Annibal sau Cezar; aceștia sunt eroii lumii, în loc că cei dintâi sunt eroii patriei mele. Pentru mine bătălia de la Războieni are mai mult interes decât lupta de la Termopile și izbânzile de la Racova și Călugăreni îmi par mai strălucite decât acelea de la Maraton și Salamina, pentru că sunt câștigate de români!”.
XXVI (...); autorul a mai scris (...), literatură de călătorii (..., Călătorii la românii din Macedonia și muntele Athos, Călătorii pe Dunăre și în Bulgaria, ...), studii social politice și diplomatice (..., Vizita domnitorului Principatelor Unite la Constantinopol, ...), biografii romanțate (..., Viața lui Traian August, fondatorul neamului românesc, ...), (...).
Tabel cronologic (151-161)
1848 13 septembrie
Oștile turcești intră în București pentru a înăbuși revoluția. Bolintineanu face parte din delegația care protestează în fața lui Fuad pașa împotriva amestecului Porții Otomane în treburile interne ale Țării Românești. E arestat și închis la Cotroceni.
1848 25 septembrie
E trimis alături de ceilalți conducători ai revoluției la Giurgiu și apoi la Orșova. Aici evadează și trece împreună cu Bălcescu și Bolliac în Transilvania. În cele din urmă se îndreaptă spre Constantinopol.
1851
(...) Călătorește cu vaporul pe Dunăre până la Rusciuc, unde așteaptă zadarnic viza de intrare. (...)
1852
Se îndreaptă spre Constantinopol, unde va fi găzduit de prietenul său, Ion Ghica. În casa acestuia, găsește o atmosferă prielnică preocupărilor sale literare, din această perioadă datând poeziile din ciclul Florile Bosforului.
1854
Călătorește în Palestina, Egipt și Macedonia.
1856
Se stabilește în insula Samos, al cărei guvernator era Ion Ghica. (...) Publică la Paris o lucrare propagandistică în sprijinul mișcării revoluționare române: L-Autriche, la Turquie et la les Moldo-Valaques.
1858
Tipărește volumele Călătorie pe Dunăre și în Bulgaria, (...)
1860-1861
Este numit comisar în Comisa Dunăreană.
Îl însoțește pe Cuza cu prilejul unei vizite oficiale la Constantinopol.
În septembrie 1861, când se deschide la Constantinopol Conferința puterilor garante pentru a discuta unirea Principatelor Române, Cuza îl trimite pe Bolintineanu ca reprezentant personal. Ulterior, va publica Cestiunea Unirii la Constantinopole, în care pleda pentru ideea ca Unirea să fie proclamată de națiunea română, în numele dreptului la autonomie și independență.
1865
În anii care urmează publică Florile Bosforului, Eumenidele și Menadele, (...), o selecție din Brise d-Orient în franceză la Paris.