Ion Iliescu, Revoluție și reformă, Ed. Enciclopedică, București, 1994, 279 p.
I.Revoluția din decembrie 1989 și nașterea noii puteri
O situație confuză și periculoasă
(70) (...); o agenție de presă străină anunța că asemenea formații [elicoptere] traversaseră Iugoslavia, îndreptându-se spre frontiera română; (...).
(75) În ciuda faptului că este atât de ușor de dovedit fals. unor asemenea afirmații, s-a mers până acolo încât s-a inventat o conferință de presă pe care, împreună cu dl. Brucan, aș fi dat-o în direct Televiziunii Bulgare din chiar saloanele ambasadei sovietice, pe 22 decembrie!
(70) (...); o agenție de presă străină anunța că asemenea formații [elicoptere] traversaseră Iugoslavia, îndreptându-se spre frontiera română; (...).
(75) În ciuda faptului că este atât de ușor de dovedit fals. unor asemenea afirmații, s-a mers până acolo încât s-a inventat o conferință de presă pe care, împreună cu dl. Brucan, aș fi dat-o în direct Televiziunii Bulgare din chiar saloanele ambasadei sovietice, pe 22 decembrie!
II.Instaurarea democrației
Evenimentele de la Târgu Mureș
(115) Uneori, dezintegrarea Estului, cu retrasarea implicită a frontierelor, era socotită drept o condiție tacită pentru integrarea popoarelor din zonă în Comunitatea Europeană - idei care au jucat, fără îndoială, un rol și în declanșarea dramei iugoslave.
(115) Uneori, dezintegrarea Estului, cu retrasarea implicită a frontierelor, era socotită drept o condiție tacită pentru integrarea popoarelor din zonă în Comunitatea Europeană - idei care au jucat, fără îndoială, un rol și în declanșarea dramei iugoslave.
Piața Universității
(123) Firește, era mai greu să crezi în caracterul întâmplător al acestei mișcări, în măsura în care manifestații similare au avut loc în același timp la Belgrad, Sofia și în alte capitale ale fostelor „țări din Est”.
(123) Firește, era mai greu să crezi în caracterul întâmplător al acestei mișcări, în măsura în care manifestații similare au avut loc în același timp la Belgrad, Sofia și în alte capitale ale fostelor „țări din Est”.
IV.Reforma economică
Și, totuși, ce putem reconsidera
(199) Atunci când Occidentul Europei avea condiții favorabile pentru a instaura economia capitalistă de piață și o ordine socială care i-a adus prosperitatea de azi, provinciile istorice ale României moderne se aflau sub ocupație străină sau silite să se apere pentru a-și păstra independența, jefuite de marile puteri vecine (Imperiul Otoman, Rusia, Austro-Ungaria), pustiite de războaie neîncetate, răvășite de tulburări interne.
(199) Atunci când Occidentul Europei avea condiții favorabile pentru a instaura economia capitalistă de piață și o ordine socială care i-a adus prosperitatea de azi, provinciile istorice ale României moderne se aflau sub ocupație străină sau silite să se apere pentru a-și păstra independența, jefuite de marile puteri vecine (Imperiul Otoman, Rusia, Austro-Ungaria), pustiite de războaie neîncetate, răvășite de tulburări interne.
De fapt, s-a urnit sau nu reforma?
(225) România mai având, pe deasupra, și neșansa de a moșteni relații economice importante cu țări aflate în război (Irak, Kuweit, fosta Iugoslavie), fie în schimbare (Rusia, Ucraina și țările membre ale fostului CAER). Prăbușirea economiilor statelor foste membre CAER, la care s-au adăugat (...) ale crizei și blocadei asupra Iugoslaviei - au deteriorat atât posibilitatea aprovizionării țării cu resurse energetice și materii prime, cât și posibilitatea de desfacere a propriilor produse, prin dispariția sau restrângerea unor piețe tradiționale.
(225) România mai având, pe deasupra, și neșansa de a moșteni relații economice importante cu țări aflate în război (Irak, Kuweit, fosta Iugoslavie), fie în schimbare (Rusia, Ucraina și țările membre ale fostului CAER). Prăbușirea economiilor statelor foste membre CAER, la care s-au adăugat (...) ale crizei și blocadei asupra Iugoslaviei - au deteriorat atât posibilitatea aprovizionării țării cu resurse energetice și materii prime, cât și posibilitatea de desfacere a propriilor produse, prin dispariția sau restrângerea unor piețe tradiționale.
Cum stăm și ce avem de făcut
(257) Prinsă în „ochiul ciclonului” care a zguduit sud-estul și centrul european, România a știut să-și păstreze echilibrul și stabilitatea, (...).
(257) Prinsă în „ochiul ciclonului” care a zguduit sud-estul și centrul european, România a știut să-și păstreze echilibrul și stabilitatea, (...).
V.România - factor european de stabilitate
(259) (....) Laolaltă cu apariția de noi state, precum Slovenia, Croația, (...), mutațiile menționate au condus la redesenarea peisajului geopolitic al zonei de apartenență a României. (...)
Dacă în perioada postbelică România avea 4 vecini, dintre care 3 - Ucraina, Republica Moldova, Iugoslavia restrânsă (Serbia și Muntenegru) - sunt state apărute în ultimii trei ani.
(263) Tot așa cum în Sudul Europei, având în vedere și crearea unor zone libere speciale de cooperare, Turcia și Grecia ne devin, peste mare, tot niște vecini.
(264) Afirmându-ne apartenența la Europa Centrală, noi nu negăm nici vecinătatea cu Balcanii, nici legăturile istorice cu această zonă. Tocmai de aceea diplomația noastră utilizează, pentru definirea poziției geostrategice a României, sintagma țară central europeană învecinată cu Balcanii.
(264) O poziție similară, nu știu cât de confortabilă sau nu, ocupă azi și vecina noastră Ungaria, aflată și ea în vecinătate cu zona de conflictualitate din fosta Iugoslavie. (...)
Unul din argumentele lor favorite este acela că dezmembrarea fostei Iugoslavii și despărțirea republicilor Cehă și Slovacă ar coincide cu „prăbușirea definitivă” a sistemului de tratate de la Versailles.
(266) Ceea ce conferă de la bun început o anumită unicitate României, sunt relațiile bune cu toate statele balcanice, inclusiv cu toate fostele republici iugoslave.
Dacă în perioada postbelică România avea 4 vecini, dintre care 3 - Ucraina, Republica Moldova, Iugoslavia restrânsă (Serbia și Muntenegru) - sunt state apărute în ultimii trei ani.
(263) Tot așa cum în Sudul Europei, având în vedere și crearea unor zone libere speciale de cooperare, Turcia și Grecia ne devin, peste mare, tot niște vecini.
(264) Afirmându-ne apartenența la Europa Centrală, noi nu negăm nici vecinătatea cu Balcanii, nici legăturile istorice cu această zonă. Tocmai de aceea diplomația noastră utilizează, pentru definirea poziției geostrategice a României, sintagma țară central europeană învecinată cu Balcanii.
(264) O poziție similară, nu știu cât de confortabilă sau nu, ocupă azi și vecina noastră Ungaria, aflată și ea în vecinătate cu zona de conflictualitate din fosta Iugoslavie. (...)
Unul din argumentele lor favorite este acela că dezmembrarea fostei Iugoslavii și despărțirea republicilor Cehă și Slovacă ar coincide cu „prăbușirea definitivă” a sistemului de tratate de la Versailles.
(266) Ceea ce conferă de la bun început o anumită unicitate României, sunt relațiile bune cu toate statele balcanice, inclusiv cu toate fostele republici iugoslave.