Constantin Șerban, Navigația pe Prut la mijlocul secolului al XIX lea. Proiecte și realizări, „Suceava”, Anuarul Muzeului Bucovinei, „Glasul Bucovinei”, Iași-Rădăuți, XX, 1993
(160) Tratatul de pace de la Paris
(1856) prevăzuse (art. 20) ca Rusia să
restituie Moldovei județele Cahul, Bălgrad
şi Ismail, (…), cu o populație
de 195.644 locuitori
(12.000 locuitori de alte naţionalităţi: bulgari, cazaci, lipoveni, găgăuzi
(3).
(162)
Efectul acestor lucrări de amenajare a Prutului pentru navigație a generat crearea unei societăţi de navigaţie particulare, cu capital aparţinând unor întreprinzători
greci: I. Polihroniade şi M. Colognomos, cu numele „Asociaţia naţională a navigaţiei Prutului”.
Societatea poseda vase proprii,
dintre care cel mai importa n t, a dus din
Anglia, a purtat numele domnitorului A. I. C uza. Cu aceste vase Societatea a efectuat curse regulate între Galaţi şi Leova pentru transport de mărfuri din județele limitrofe Prutului: cherestea, cereale etc.
În 1862 cu aceste vase s-au
transportat 30.000 chile de grâu, scutind cărăuşia a 15.000 care cu doi boi
(30).