Silviu Neguț & Ion Nicolae, Superlative geografice, Ion Creangă/Mică enciclopedie, București, 1978, 335 p.
(69) ANTARCTICA
(…) Ideea că la
Polul Sud ar exista un continent
necunoscut este veche de mai bine de două milenii.
Geograful grec Strabon (63 î.e.n. – 19
e.n.) a întocmit o hartă a Pământului, pe care indica, la sud, o zonă rece, nelocuită și necunoscută. (…)
(130) DUNĂREA
(…) 1. Podul
lui Traian, ridicat între
102-105, în dreptul Drobetei Turnu-Severin de către arhitectul de origine
greacă Apollodor din Damasc din
ordinul
împăratului Traian. 2. Podul de la Celei
(castrul Sucidava), la confluența Oltului cu Dunărea, construit în 328 de arhitectul Teophilus Patricius din
ordinul
împăratului Constantin cel Mare – nu au rămas vestigii, ci doar
o monedă pe care figura.
(133-4) ETNA
(…) cele mai
puternice erupții au avut loc în 475 î.
e. n. (menționată de poetul grec
Pindar), (…). (…) În 430 î.e.n.
(sau 424 î.e.n.) s-a aruncat în crater, ca jertfă pentru zei, filosoful și poetul grec Empedocle.
La altitudine de 2915 m se
află Tore del Filosofo, ruină romană care
amintește de ascensiunea de către împăratul
Hadrian, (…). (…) Romanii
considerau craterul hornul atelierelor
subterane ale zeului Vulcan (în mitologia
greacă Hefaistos), cel care făcea fulgere pentru Zeus și
platoșa lui Herakles și scutul lui Ahile.
(176-7) KHEOPS
(…) Statuia
lui Jupiter din orașul grecesc
Olimpia, sculptată de Fidias (Pheidas) în sec. V î.e.n. (distrusă la Istanbul de un incendiu); Colosul
din Rodos, statuie uriașă din bronz realizată în 292 -280 î.e.n. de sculptorul
Chares și amplasat la intrarea în portul grecesc Rodos (distrusă în 224 î.e.n. de cutremur); Templul Artemisei (Artemision)
din colonia greacă Efes, distrus în 356 î.e.n. de locuitorul Herostrat; Farul din Alexandria (130
m) construit de arhitectul Sostrate din
Cnidos în 285-247 î.e.n.,
distrus de un cutremur în 1375.
(230-1) NIL
(…); nilometre celebre au fost cele de la
(…) și cel de la Syene (Aswan), pe insula
Elefantina, menționat de geograful
grec Strabon și care a funcționat
pînă în secolul nostru (monument istoric).
(289) SUEZ
Primele tentative de construire a unei căi navigabile care
să traverseze istmul datează, așa cum menționează Herodot și Strabon, de
aproape patru milenii, din timpul faraonului
Sesostris I – „Canalul Faraonilor”, care lega delta de Marea Roșie.
(296-7) THIRA (SANTORIN)
(…) Se presupune că
dispariția civilizației minoice din insula Creta (Kriti), situate la 110 km sud de
Thira, se datorește acestei catastrofe vulcanice. (…) Săpăturile
arheologice, îndeosebi după 1967,
au dus la descoperirea unor fresce valoroase,
printre care una cu antilopa Oryx beysa și alta cu maimuțe albastre, care se
întâlnesc azi numai în Africa, dar, care, probabil cu milenii în urmă, trăiau și în arhipeleagul Ciclade.