Valentin Tomuleț, Noi opinii privind dezvoltarea comerțului Basarabiei în prima jumătate a sec. XIX, „Anuar”, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, I/1991
193 (...) Autorul [sovieticul I. G. Budak] afirmă că creșterea taxelor vamale de 6 ori, de la
115501 lei în 1813 până la 702244 lei în 1820, ne vorbește despre creșterea furtunoasă
a comerțului și capitalului comercial, trecând cu vederea că creșterea
considerabilă a taxelor vamale în Basarabia a concis cu adoptarea de Petersburg
în 1816 a noului tarif vamal și stabilirea noilor taxe vamale protecționiste,
precum și dezicerea din februarie 1816 în comerțul cu Imperiul Otoman
sistema vamală veche – „vama” ce constituia 3% din suma mărfii. (…)
Este prea puțin
probabil de a explica preponderența străinilor – evreilor, grecilor,
armenilor ș. a.- în comerțul ținutului numai prin ireverența
moldovenilor față de comerț. Cauza principală se cere a fi căutată în sistema economică
grea a Moldovei, în jugul turco-fanariot odios, în exploatarea crudă a
maselor populare de către feudalii locali și străini, în jafurile frecvente
întreprinse de oștirile osmane și în dezastrul economic în urma războaielor
ruso-turce din a doua jumătate a sec. XVIII – începutul sec. XIX. O
influență negativă a avut-o și faptul că țăranii moldoveni erau obligați să asigure
Poarta cu pâine, legume, material de construcție ș. a. la prețuri
dictate de Stambul.
194 (…) S-ar părea
că evreii, grecii, armenii ș. a.ar fi populat permanent aceste pământuri
de pe vremuri. Nu încape îndoială că unii, pe bună dreptate, s-ar fi putut
considera băștinași ai acestui pământ. Dar marea majoritate a negustorilor
străini și-au găsit refugiu în Basarabia în timpul războiului ruso-turc din
1806-1812 și îndeosebi după anexarea Basarabiei la Rusia.
(…)
După anexarea Basarabiei
la Rusia, mulți dintre negustorii greci, ruși și ucraineni, care se
ocupaseră cu negoțul în Moldova și Valahia, și-au găsit refugiu în orașele Chișinău,
Bălți, Bender, Ismail, Reni ș. a. (…)
Din cele 20% din
negustorii creștini [1856], ponderea armenilor, grecilor din Nejin,
rușilor și ucrainenilor era cu mult superioară celor băștinași – molodvenilor.