Tătarii dobrogeni. Istorie, tradiții și civilizație (BRAN 2014)

Daniel Marius Bran, Tătarii dobrogeni. Istorie, tradiții și civilizație , XII, Liceul Teoretic „Decebal”,

în

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani & Universitatea Ovidius Constanța, Tătarii dobrogeni: istorie, tradiții și civilizație, ed. II, Ovidius University Press, 2014

 

(25) În secolul XIII și-au făcut apariția primele comunități tătare în Dobrogea. După războiul din Crimeea a sosit un nou val de imigranți tătari pe teritoriul dobrogean. În secolul XIV au venit tătari alături de turci din Anatolia, având loc și trecerea la islamul sunit. În perioada lui Timur Lenk, 100.000 de tătari s-au stabilit în Sud-Estul României. În 1525, alte grupuri de tătari au ajuns la Babadag (2).
Limba tătară face parte din ramura turcică a limbilor altaice. Cele mai importante centre musulmane erau: Babadag, Tulcea, Constanța și Hârșova.
2 = htttp:/www.islam.ro/pag.php?d_pag=3

(27) (...) i-am întrebat bunica despre cum s-a desfășurat acesta și am aflkt că numele noului născut se pune în primele trei zile de la naștere în prezența unui hoge. Înaintea punerii numelui, hogea rostește de trei ori chemarea la rugăciune (Ezan) la urechea dreaptă a copilului, apoi rostește la urechea stângă îndemnul musulman de începere a rugăciunii (Kamet), apoi i se dă numele. La ceremonie participă tatăl și bunicul copilului, rudele mai în vârstă, vecinii și imamul sau hogea. După ce i se strigă copilului numele la ureche, hogea citește Sura din Coran, iar la sfârșitul fiecărei Sure se strigă numele copilului. Pentru ceremonie, tatăl taie o oaie și invită la masă rudele și vecinii. În Anatolia li se urează copiilor sănătate și viață lungă cu sensul de fier și oțel. (4)  

4 = Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului & Uniunea Europeană & Consiliul Județean Constanța, Itinerarii și evenimente inedite în Dobrogea, Regio, 2012, Constanța, p. 17.

(28) În 1900, în Dobrogea au existat 260 de geamii. Imediat după al doilea război mondial, numărul a scăzut la 151. Această scădere a continuat până în zilele noastre, când a ajuns la 70, majoritatea în paragină. Mausolee și cavouri ale unor sfinți musulmani și demnitari otomani se găsesc la Isaccea, Cernavodă și Babadag. Dintre fostele școli religioase musulmane (medrese) se păstrează doar cea de la Medgidia.

 

Mehmet Ali Ekrem, Din istoria turcilor dobrogeni, Kriterion, București, 1994. 

Nuredin Ibram, Romanya Turkasilli. Topluluklarin Kulturel ve Medeniyet tarihinden secmeler (O selecție de origine turcă din cultură și civilizație), Ex Ponto, Constanța, 2009.