Alexandru Averescu, Notițe zilnice din războiu. 1916-1918, Cultura Națională, București, 1935
Prefață
(5)Mulțumită moravurilor și moralei noastre politice, drept recompense pentru modul cum am conceput și condus, în calitate de Șef al Marelui Stat Major, campania din 1913, prin care am pus capăt războiului al doilea balcanic, am lărgit hotarele în partea de Sud a Dobrogei, în congresul ținut la București, Regele Carol I, care a presidat acel congres, m'a chemat pe la sfârșitul lui Noembrie sa-mi spue că este necesar să cer eu insumi să fiu mutat la trupă.
(6) (...) Am început chiar de atunci sa notez evenimentele, astfel cum se succedau, și le notam cu un interes cu atât mai mare, cu cât fiind la curent cu starea de fapt reală și de la noi și din cele mai multe din țările târâte în uriașul conflict (Germania, Austro-Ungaria, Anglia, Italia, Turcia, Bulgaria) eram în măsura să-mi dau seama, fără teamă de mare greșeală, de modul cum se vor înlănțui evenimentele sângeroase.
(5)Mulțumită moravurilor și moralei noastre politice, drept recompense pentru modul cum am conceput și condus, în calitate de Șef al Marelui Stat Major, campania din 1913, prin care am pus capăt războiului al doilea balcanic, am lărgit hotarele în partea de Sud a Dobrogei, în congresul ținut la București, Regele Carol I, care a presidat acel congres, m'a chemat pe la sfârșitul lui Noembrie sa-mi spue că este necesar să cer eu insumi să fiu mutat la trupă.
(6) (...) Am început chiar de atunci sa notez evenimentele, astfel cum se succedau, și le notam cu un interes cu atât mai mare, cu cât fiind la curent cu starea de fapt reală și de la noi și din cele mai multe din țările târâte în uriașul conflict (Germania, Austro-Ungaria, Anglia, Italia, Turcia, Bulgaria) eram în măsura să-mi dau seama, fără teamă de mare greșeală, de modul cum se vor înlănțui evenimentele sângeroase.
1916
La Armata II a
22 VIII.
(14)(...)Comunicatul Marelui Cartier General este foarte curios redactat.
„Pe frontul de Sud, inamicul ar fi atacat pe întreg frontul; la Bazargic inamicul a fost respins; pe restul frontului luptele continuă".
(15) Va sa zica avem un front de luptă care coincide cu întreaga frontieră de Sud a Dobrogei, și ca în tot lunguI ei am fost atacați si luptele continuă afară de un singur punct: Sud Bazargic.
Dar atunci bulgarii trebue să aibă împotriva noastră 400.000 la 500.000 oameni, căci pentru ca să atace peste tot o frontieră de mai bine de 100 km. trebue să admitem o densitate de circa 4 oameni pe metru curent. Este comunicatul fructul ușurinței sau al nepriceperei?
(14)(...)Comunicatul Marelui Cartier General este foarte curios redactat.
„Pe frontul de Sud, inamicul ar fi atacat pe întreg frontul; la Bazargic inamicul a fost respins; pe restul frontului luptele continuă".
(15) Va sa zica avem un front de luptă care coincide cu întreaga frontieră de Sud a Dobrogei, și ca în tot lunguI ei am fost atacați si luptele continuă afară de un singur punct: Sud Bazargic.
Dar atunci bulgarii trebue să aibă împotriva noastră 400.000 la 500.000 oameni, căci pentru ca să atace peste tot o frontieră de mai bine de 100 km. trebue să admitem o densitate de circa 4 oameni pe metru curent. Este comunicatul fructul ușurinței sau al nepriceperei?
24. VIII
(17)(...)Pe la ora 31/2 sosește căpitanul Cezarescu și-mi aduce știrea ca Turtucaia a fost luată de bulgari; că tot materialul nostru de acolo este pierdut; că trupele în parte sunt luate de bulgari, în parte debandate.
(17)(...)Pe la ora 31/2 sosește căpitanul Cezarescu și-mi aduce știrea ca Turtucaia a fost luată de bulgari; că tot materialul nostru de acolo este pierdut; că trupele în parte sunt luate de bulgari, în parte debandate.
25.VIII
(20)(...) Când am sosit acolo, am fost pus la curent de Regele însuși asistat de Generalul Iliescu, de situațiunea din Dobrogea.
Din aceasta expunere reiese teama unei treceri a Dunării. spre București.
Mi-am exprimat părerea că atât cât mai avem trupe în Dobrogea în stare de a lupta, o asemenea întreprindere din partea bulgarilor mi se pare puțin probabilă și în orice caz foarte riscată, deci puțin periculoasă pentru noi. (...)
Trupe cari poartă în ele germenii panicei! Și cu aceste trupe „planul de operații" prevedea a se lua Varna-Șumla-Rusciukul și a se înainta pana la Iantra!... (...)
La Turtucaia a fost un adevărat dezastru: forțe ca la un Corp de Armată, parte măcelărite, parte luate. Nu au scapat decât răniții, evacuați în primele faze ale luptei.
(20)(...) Când am sosit acolo, am fost pus la curent de Regele însuși asistat de Generalul Iliescu, de situațiunea din Dobrogea.
Din aceasta expunere reiese teama unei treceri a Dunării. spre București.
Mi-am exprimat părerea că atât cât mai avem trupe în Dobrogea în stare de a lupta, o asemenea întreprindere din partea bulgarilor mi se pare puțin probabilă și în orice caz foarte riscată, deci puțin periculoasă pentru noi. (...)
Trupe cari poartă în ele germenii panicei! Și cu aceste trupe „planul de operații" prevedea a se lua Varna-Șumla-Rusciukul și a se înainta pana la Iantra!... (...)
La Turtucaia a fost un adevărat dezastru: forțe ca la un Corp de Armată, parte măcelărite, parte luate. Nu au scapat decât răniții, evacuați în primele faze ale luptei.
26VIII.
(21) (...)Înainte de amiază am vorbit cu Generalul Teodorescu, scăpat ca prin minune, de la Turtucaia. (...)
Din punctul de vedere al conducerei, este bine să se știe ca g-lul Teodorescu a raportat telefonic Armatei a III-a în ziua de 22 Aug. ora 12,50 că: situația în Turtucaia este desperată și nu mai speră să mai poată rezista din lipsă de rezerve, toate întrebuințate la Staraselo; cere ajutoare urgente".
G-lul Aslan a raportat M. C. Gl. prin colonelul Dabija la ora 1: G-lul Teodorescu a telefonat că situația este desperată și nu spera să mai poată rezista multă vreme din lipsă de rezerve. Dl. Gl. Asian este de idee că dacă garnizoana Turtucaia nu mai poate rezista, să faceți o ieșire spre Silistra".
(22)Această idee a g-lului Aslan era judicioasă, dar maiorul Rosetti dela Secția de Operații a M. C. Gl. răspunde la ora 1.10 că: „Turtucaia nu trebue să cadă. Garnizoana trebue să reziste până la ultimul om, deoarece trupe proaspete vor veni in ajutor".
Pentru ce? Pentru ce aceasta. dispozitie?
Ce aveam de apărat la Turtucaia?!
Un faimos cap de pod, fara pod?!... (...)
(21) (...)Înainte de amiază am vorbit cu Generalul Teodorescu, scăpat ca prin minune, de la Turtucaia. (...)
Din punctul de vedere al conducerei, este bine să se știe ca g-lul Teodorescu a raportat telefonic Armatei a III-a în ziua de 22 Aug. ora 12,50 că: situația în Turtucaia este desperată și nu mai speră să mai poată rezista din lipsă de rezerve, toate întrebuințate la Staraselo; cere ajutoare urgente".
G-lul Aslan a raportat M. C. Gl. prin colonelul Dabija la ora 1: G-lul Teodorescu a telefonat că situația este desperată și nu spera să mai poată rezista multă vreme din lipsă de rezerve. Dl. Gl. Asian este de idee că dacă garnizoana Turtucaia nu mai poate rezista, să faceți o ieșire spre Silistra".
(22)Această idee a g-lului Aslan era judicioasă, dar maiorul Rosetti dela Secția de Operații a M. C. Gl. răspunde la ora 1.10 că: „Turtucaia nu trebue să cadă. Garnizoana trebue să reziste până la ultimul om, deoarece trupe proaspete vor veni in ajutor".
Pentru ce? Pentru ce aceasta. dispozitie?
Ce aveam de apărat la Turtucaia?!
Un faimos cap de pod, fara pod?!... (...)
(22) Intrând la Rege, L-am întrebat de această evacuare și lămurit mi-a spus că s'a făcut din ordin. Așadar Turtucaia, cap de pod fără pod, trebuia aparată până la ultima extremitate, iar Silistra, cap de pod cu pod în condițiuni strategice mai bun ce, s'a evacuat, din ordin!
27VIII.
(26)(...) Acum două zile Marele Cartier a ordonat să se bombardeze orașele bulgarești dunărene. Azi bulgarii au răspuns în mod eficace. La Giurgiu s'a produs o panică serioasă. Comandantul diviziei, generalul Anastasiade, a cerut să fie întărit, presupunâd absurditatea că bulgarii vor incerca să treacă Dunărea. În orice caz, acesta a fost rezultatul strălucit al bombardării orașelor bulgărești de acum două zile! (...)
(26)(...) Acum două zile Marele Cartier a ordonat să se bombardeze orașele bulgarești dunărene. Azi bulgarii au răspuns în mod eficace. La Giurgiu s'a produs o panică serioasă. Comandantul diviziei, generalul Anastasiade, a cerut să fie întărit, presupunâd absurditatea că bulgarii vor incerca să treacă Dunărea. În orice caz, acesta a fost rezultatul strălucit al bombardării orașelor bulgărești de acum două zile! (...)
Prima bubuitură a tunului dușman după 39 de ani
28VIII.
(26)(...)M'am întrebat: este oare cu putință, ca tunul bulgar sa bubue alaturi de cel turc, în contra ruso-românilor, liberatorii din 1877! Ce monstruozitate!(...)
(26)(...)M'am întrebat: este oare cu putință, ca tunul bulgar sa bubue alaturi de cel turc, în contra ruso-românilor, liberatorii din 1877! Ce monstruozitate!(...)
29VIII.
(27)(...)A venit la ora 9 dirnineata Take Ionescu si mi-a spus lucruri foarte optimiste din Dobrogea. La Dobrici am fi avut o victorie ruso-română. Sârbii ar fi atacat pe bulgari si i-ar fi batut. Sârbii ar fi facut 2000 prizonieri pe care i-au trecut până la unul prin sabie. Lozinca sârbilor este să nu facă prizonieri.
(27)(...)A venit la ora 9 dirnineata Take Ionescu si mi-a spus lucruri foarte optimiste din Dobrogea. La Dobrici am fi avut o victorie ruso-română. Sârbii ar fi atacat pe bulgari si i-ar fi batut. Sârbii ar fi facut 2000 prizonieri pe care i-au trecut până la unul prin sabie. Lozinca sârbilor este să nu facă prizonieri.
Rusii ar fi făcut si ei prizonieri. Ceva mai târziu a venit însă Generalul Arghirescu si mi-a povestit cu totul altceva. Lucruri dezolante. Am pierdut aproape doua batalioane, din care unul s'a predat la apariția a două escadroane bulgare, iar celalalt s'a debandat. Nici vorbă de victorie stralucita. O luptă cu rezultatul că apărarea s'a retras către nord, iar bulgarii au rămas la Dobrici.
(28)(...)„Memoriul Comandamentului Armatei a III-a înaintat Comandamentului de Căpetenie in ziva de 28 August. (...);pe frontul de Sud, mai întâiu spre cadrilaterul bulgar, apoi dus până la cursul Iantrei.
(29) (...) Acțiunea ofensivă trebuie îndrumată pe frontul de Sud pentru că:
1. Pe acest front inamicul este deja în putere și amenințător ;
2. Terenul nu permite a stavili cu forțe inferioare ofensiva unui dușman întreprinzător;
3. Terenul nu se poate disputa pas cu pas;
4. Distanța dintre frontieră și capitală este foarte mică;
5. Reușita ofensivei noastre pe acest front s'ar repercuta favorabil asupra operațiunilor dela Salonic ne-ar putea, eventual, deschide acea linie.
(30) (...) Ce ar fi de făcut?(...)
c) A se destina tot disponibilul în trupe mobile, ofensivei a fond contra Bulgariei.”
(28)(...)„Memoriul Comandamentului Armatei a III-a înaintat Comandamentului de Căpetenie in ziva de 28 August. (...);pe frontul de Sud, mai întâiu spre cadrilaterul bulgar, apoi dus până la cursul Iantrei.
(29) (...) Acțiunea ofensivă trebuie îndrumată pe frontul de Sud pentru că:
1. Pe acest front inamicul este deja în putere și amenințător ;
2. Terenul nu permite a stavili cu forțe inferioare ofensiva unui dușman întreprinzător;
3. Terenul nu se poate disputa pas cu pas;
4. Distanța dintre frontieră și capitală este foarte mică;
5. Reușita ofensivei noastre pe acest front s'ar repercuta favorabil asupra operațiunilor dela Salonic ne-ar putea, eventual, deschide acea linie.
(30) (...) Ce ar fi de făcut?(...)
c) A se destina tot disponibilul în trupe mobile, ofensivei a fond contra Bulgariei.”
La Grupul Armatelor de Sud
3IX.
(31) (...) Generalul Petala ar fi trirnis trupe in ajutor; nu am putut lămuri dacă a fost o brigadă sau un regiment. Fapt este că contraatacul bulgar a fost oprit și Divizia 2-a degajata.
(31) (...) Generalul Petala ar fi trirnis trupe in ajutor; nu am putut lămuri dacă a fost o brigadă sau un regiment. Fapt este că contraatacul bulgar a fost oprit și Divizia 2-a degajata.
7IX.
(37) (...) M-am dus apoi pe front. Am vizitat (...), Divizia sârbă (Colonel Hadjici) (...).
(...) La celelalte două, dela centru, moralul ferm, dar ambele foarte încercate, mai ales cea sârbă [divizie]; (…).
(37) (...) M-am dus apoi pe front. Am vizitat (...), Divizia sârbă (Colonel Hadjici) (...).
(...) La celelalte două, dela centru, moralul ferm, dar ambele foarte încercate, mai ales cea sârbă [divizie]; (…).
(38)Mâine vor fi trecute ]n linia doua. Divizia sârbă și a 9-a, pentru a se reface.
8IX.
(38)(...)Bine; dar este de remarcat că am a conduce, din cele 21 Divizii, române 11, plus trei divizii aliate, una sârbă și (...).
(38)(...)Bine; dar este de remarcat că am a conduce, din cele 21 Divizii, române 11, plus trei divizii aliate, una sârbă și (...).
15IX.
(40-1) (...)Conferintă cu Comisiunea însărcinată cu pregătirea trecerii și cu Comandanții de Corp de Armată.(...) Sunt convins ca se va obține rezultatul voit, adică isgonirea bulgarilor din Dobrogea.
(40-1) (...)Conferintă cu Comisiunea însărcinată cu pregătirea trecerii și cu Comandanții de Corp de Armată.(...) Sunt convins ca se va obține rezultatul voit, adică isgonirea bulgarilor din Dobrogea.
17IX.
(...)La ora 11 a. m. am fost la Marele Cartier General spre a supune aprobărei Regelui, ordinul pentru operațiunile coordonate ale Armatelor de Sud. (...)
După împingerea spre Sud a Armatei Mackensen din Dobrogea, obiectivul final ar fi trebuit să fie luarea contactului cu Armata dela Salonic. Prin acest contact, întreaga situațiune în eșicherul balcanic s'ar fi schimbat radical, cu repercusiuni serioase asupra întregului teatru de războiu.
(...)La ora 11 a. m. am fost la Marele Cartier General spre a supune aprobărei Regelui, ordinul pentru operațiunile coordonate ale Armatelor de Sud. (...)
După împingerea spre Sud a Armatei Mackensen din Dobrogea, obiectivul final ar fi trebuit să fie luarea contactului cu Armata dela Salonic. Prin acest contact, întreaga situațiune în eșicherul balcanic s'ar fi schimbat radical, cu repercusiuni serioase asupra întregului teatru de războiu.
23IX.
(48) (...)28 XI 1917 Declarațiune
(...) Pentru ca operațiunea să izbutească, era necesar ca ea sa nu fie stingherită de către escadra dupnanei de monitoare, ce se găsia adăpostită în sus de Șiștov. (...)
Am atribuit aceasta, fie de o parte ploii torențiale din noaptea de 18 la 19 Septembrie, ceea ce a determinat o creștere bruscăa apelor, iar fie de alta, insuficienței măsurilor luate pentru impiedecarea navigărei monitoarelor dela Șiștov spre Rusciuc.
(48) (...)28 XI 1917 Declarațiune
(...) Pentru ca operațiunea să izbutească, era necesar ca ea sa nu fie stingherită de către escadra dupnanei de monitoare, ce se găsia adăpostită în sus de Șiștov. (...)
Am atribuit aceasta, fie de o parte ploii torențiale din noaptea de 18 la 19 Septembrie, ceea ce a determinat o creștere bruscăa apelor, iar fie de alta, insuficienței măsurilor luate pentru impiedecarea navigărei monitoarelor dela Șiștov spre Rusciuc.
Vizita generalului Berthelot
21X.
(78)Situațiunea la Predeal, foarte rea. (...) Regimentul 33 a rămas numai cu vreo 130 oameni; toți Nemții, Bulgarii și Turcii s'au predat.
(78)Situațiunea la Predeal, foarte rea. (...) Regimentul 33 a rămas numai cu vreo 130 oameni; toți Nemții, Bulgarii și Turcii s'au predat.
8XI.
(97)(...)Greșelile se plătesc, când faptul brutal are cuvântul și abilitățile bizantine nu mai pot avea curs.
(97)(...)Greșelile se plătesc, când faptul brutal are cuvântul și abilitățile bizantine nu mai pot avea curs.
1917
Situația în Rusia
12XI.
(245)(...)Dar polemică proastă, căci în 1913 nu s'a facut astfel, deoarece în 1913 nu am ajuns la contact propriu zis cu inimicul!.
(245)(...)Dar polemică proastă, căci în 1913 nu s'a facut astfel, deoarece în 1913 nu am ajuns la contact propriu zis cu inimicul!.
Rușii tratează cu germanii
22XI.
(253)Regele Ferdinand al Bulgariei a domnit șapte ani, fără să fie recunoscut de Europa.
(253)Regele Ferdinand al Bulgariei a domnit șapte ani, fără să fie recunoscut de Europa.
28XI.
(254)Este foarte instructiv mai întâi de toate cu unitatea de organizare a dușmanului: o singura comisiune cu reprezentanți din toate Armatele aliate, dar o singura comisiune și cu perfectă unitate de vederi. (...)
Delegațiunea dușmana, reprezentând două Armate (frontul Mackensen și frontul Arhiducelui Iosef) și patru naționalități, se compune din șapte membri.
(254)Este foarte instructiv mai întâi de toate cu unitatea de organizare a dușmanului: o singura comisiune cu reprezentanți din toate Armatele aliate, dar o singura comisiune și cu perfectă unitate de vederi. (...)
Delegațiunea dușmana, reprezentând două Armate (frontul Mackensen și frontul Arhiducelui Iosef) și patru naționalități, se compune din șapte membri.
Un comunicat al misiunii franceze
28XII.
(275)(...)[Lloyd George] Între acestea ar fi, ca o condițiune sine qua non, retrocedarea Alsaciei și Lorenei și că ar fi de dorit ca ținuturile din Austria, locuite de Italieni, Sârbi și Români, să fie anexate țărilor respective.
(275)(...)[Lloyd George] Între acestea ar fi, ca o condițiune sine qua non, retrocedarea Alsaciei și Lorenei și că ar fi de dorit ca ținuturile din Austria, locuite de Italieni, Sârbi și Români, să fie anexate țărilor respective.
Convorbire cu ministrul Franței
22XII.
(271)(...)Din punctul de vedere politic ar avea importanță, căci în timpul acesta, s'ar putea încerca unele demersuri diplomatice, în scopul de a induce pe Turcia si pe Bulgaria la pace separată.
Asupra Bulgariei, spune că mijlocul ar fi de a i se ceda Cadrilaterul. I-am spus că Bulgaria nu a intrat în războiu pentru Cadrilater si nici chiar pentru Dobrogea, ci pentru Macedonia. A convenit.
(...) I-am amintit atunci cum ne-a judecat opinia publică în 1912 pe noi și cum pe Bulgari (în Franța, Anglia și Italia).
(271)(...)Din punctul de vedere politic ar avea importanță, căci în timpul acesta, s'ar putea încerca unele demersuri diplomatice, în scopul de a induce pe Turcia si pe Bulgaria la pace separată.
Asupra Bulgariei, spune că mijlocul ar fi de a i se ceda Cadrilaterul. I-am spus că Bulgaria nu a intrat în războiu pentru Cadrilater si nici chiar pentru Dobrogea, ci pentru Macedonia. A convenit.
(...) I-am amintit atunci cum ne-a judecat opinia publică în 1912 pe noi și cum pe Bulgari (în Franța, Anglia și Italia).
30XII.
(275)(...) [W.Wilson] Pentru Italia, rectificarea frontierei pe naționalități, pentru Serbia, ieșirea la Mare. Se spune ca naționalităților din Austro-Ungaria să se dea o primă organizare care să le îndrumeze spre autonomie.
(275)(...) [W.Wilson] Pentru Italia, rectificarea frontierei pe naționalități, pentru Serbia, ieșirea la Mare. Se spune ca naționalităților din Austro-Ungaria să se dea o primă organizare care să le îndrumeze spre autonomie.
1918
4I.
(281) Impresia lui I. I. C. Brătianu este că Germanii vor primi pacea fără a separa dinastia de țară cu integritatea teritoriului, exceptând Cadrilaterul.
(281) Impresia lui I. I. C. Brătianu este că Germanii vor primi pacea fără a separa dinastia de țară cu integritatea teritoriului, exceptând Cadrilaterul.
Conferind cu Mackensen la Buftea
5II.
(292)(...)Dobrogea se va ceda, cu acces însă la mare. El crede totuși că s'ar putea ajunge la o înțelegere, cedând numai Cadrilaterul și o fîșie locuită de Bulgari până la linia Mangalia Adam Klissi.
(293)(...)Generalul Hell crede că în chestiunea Dobrogei s'ar putea ajunge la soluțiunea de a o lăsa deschisă până la pacea generală.
(292)(...)Dobrogea se va ceda, cu acces însă la mare. El crede totuși că s'ar putea ajunge la o înțelegere, cedând numai Cadrilaterul și o fîșie locuită de Bulgari până la linia Mangalia Adam Klissi.
(293)(...)Generalul Hell crede că în chestiunea Dobrogei s'ar putea ajunge la soluțiunea de a o lăsa deschisă până la pacea generală.
Consiliul de Coroană
18II.
(298)(...)Iată unde ne-a dus tactica balcanică a tergiversărilor.
(298)(...)Iată unde ne-a dus tactica balcanică a tergiversărilor.
Plecarea misiunii franceze
25II.
(305)(...)Germanii consimt la următoarele:
1. Misiunile să plece, când vor voi.
2. Pot sa meargă prin Austria spre Elveția; prin Bulgaria spre Salonic; (...)
(306)(...)Chestiunea Dobrogei este cu putință să se rezolve favorabil, adică cedarea Cadrilaterului și a unei porțiuni pe frontiera de Sud, până la linia Mangalia Adam Klissi.
(305)(...)Germanii consimt la următoarele:
1. Misiunile să plece, când vor voi.
2. Pot sa meargă prin Austria spre Elveția; prin Bulgaria spre Salonic; (...)
(306)(...)Chestiunea Dobrogei este cu putință să se rezolve favorabil, adică cedarea Cadrilaterului și a unei porțiuni pe frontiera de Sud, până la linia Mangalia Adam Klissi.
26II.
(307)A venit St. Aulaire azi la mine și mi-a spus că marinarii francezi, cari veneau cu arhiva din Odesa prin Chilia, s'au întâlnit la Belgrad cu Germanii, dar nu au avut nici o supărare.
(307)A venit St. Aulaire azi la mine și mi-a spus că marinarii francezi, cari veneau cu arhiva din Odesa prin Chilia, s'au întâlnit la Belgrad cu Germanii, dar nu au avut nici o supărare.