duminică, 12 februarie 2023

Despre globalizare (SOROS 2002)

 George Soros, Despre globalizare, trad. S. Lupescu (PublicAffairs 2002), Polirom/Economie și societate, Polirom, Iași, 2002

 

Introducere: Deficiențele capitalismului global

30 (...) După colapsul comunismului, a existat un scurt moment când Consiliul de Securitate ar fi putut să funcționeze după modelul conceput inițial, dar puterile occidentale nu au profitat de prilej. În criza bosniacă nu au căzut de acord între ele, iar în ceea ce privește criza din Rwanda, nu au putut acționa în comun.

 

2.Ajutorul internațional: componenta absentă

62 (...) Embargourile comerciale sunt de cele mai multe ori încălcate, iar cei implicați în contrabandă, de obicei, se află în cârdășie cu regimul pe care sancțiunile se presupune că-l pedepsesc. Efectul clar este că poporul este cel pedepsit, în vreme ce regimul are susținere economică. În acest mod au funcționat sancțiunile luate împotriva Irakului sau Iugoslaviei.

63 Calea de abordare cea mai promițătoare este însă aceea de a oferi stimulente pozitive pentru acceptarea voluntară – adică de a-i oferi ajutor extern. Desigur că ea poate fi aplicată în cazurile extreme, cum ar fi  Irakul sau fosta Iugoslavie, dar astfel pot fi încurajate și consolidate acele guverne care se dovedesc cu adevărat interesate de ameliorarea condițiilor sociale.

66 Comunitatea internațională nu a procedat mai bine nici în Balcani. Au fost cheltuite miliarde de dolari în Bosnia cu un rezultat nesemnificativ. Coordonarea între donatori nu a fost corespunzătoare și cea mai mare parte a ajutorului s-a scurs pe canale guvernamentale(7). Cu atât de mulți competitori ce doreau să se strecoare prin aceleași porți, păzitorii acestora au putut să direcționeze fondurile conform propriilor interese.

7 = Am propus înființarea unui fond de ajutorare a IMM-urilor în parteneriat cu Banca Mondială, dar guvernul bosniac a insistat să controleze el ajutorul. Banca Mondială a trebuit să accepte cererile guvernului, dar eu nu am fost de acord: Fondul nu mai fost creat.

78 (..) Mecanismul donării DST-urilor ar putea fi util în special în cazul conferințelor regionale sau naționale ale donatorilor. Un exemplu excelent îl oferă Balcanii. A existat un consens privind necesitatea unei abordări regionale coordonate. Consensul a dus la înființarea Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, dar acest Pact a rămas o formă fără fond întrucât donatorii și-au păstrat controlul asupra fondurilor puse în joc, urmând o agendă proprie.

79 Dacă Pactul de Stabilitate ar fi fost conceput ca un potențial recipient de donații de DST-uri, proiectele colectate și aprobate de așa numitele Mese de Lucru ar fi putut primi fondurile adecvate, iar asistența internațională s-ar fi bucurat de un mai mare succes.

 

4. Stabilitatea financiară: Fondul Monetar Internațional

101 (...) 2 = Lucrarea prezentată de M. Hutchinson și I. Neuberger de la Universitatea California din Santa Cruz la Conferința Economică de la Dubrovnik, în iunie 2011,  a tras concluzia că crizele valutare și de balanță de plăți au redus produsul total din ultimii doi-trei ani cu 5 până la 8 procente. IMF Survey, 30 iulie 2001, p. 259.

Cum stau lucrurile astăzi

110 Tabel 4.2. EMBI (Emerging Market Bond Index) ianuarie 1991 – decembrie 2001

Variația globală a EMBI pentru instrumentele de îndatorare denominate în dolari SUA penteu piesele emergente ale entităților suverane și cvasi-suverane: obligațiuni Brady, împrumuturi, euroobligațiuni și instrumente ale piețelor locale. Teritoriile luate în calcul sunt: Africa de Sud, Algeria, Argentina, Brazilia, Bulgaria, Chile, China, Columbia, Coasta de Fildeș, Coreea de Sud, Croația, Ecuador, Filipine, Grecia, Liban, Malaezia, Maroc, Mexic, Nigeria, Panama, Peru, Polonia, Rusia, Thailanda, Turcia, Ungaria și Venezuela. Sursa: J. P. Morgan EMBI Index, decembrie 2001.

111 O altă dovadă că ne aflăm pe un teren de joc accidentat este că până și companiile cele mai valoroase care acționează pe piețele emergente trebuie să plătească bonificații foarte mari în dobânzi pentru a-și spori capitalul, ceea ce le pune în pericol capacitatea de a concura peo piață globală și face din ele ținte ușor de preluat pentru firmele care au baza în țările industrializate. Acest fapt este adevărat pentru țări extrem de diferite, cum ar fi Africa de Sud, Bulgaria sau Brazilia.

Câteva propuneri cu caracter practic

114 (...) Cu certitudine, arhitectura sistemului financiar actual poate fi considerată imperfectă și toți membrii, inclusiv Statele Unite, nu ar avea decât de câștigat de pe urma îmbunătățirii ei. Unele țări, cum ar fi Argentina sau Turcia, s-au aflat pe marginea prăpastiei, iar altele, situate la periferie, suferă de prime de risc înalt și de lipsa fluxurilor de capital pentru investiții.

122 (...) Acest fapt a adus FMI și Trezoreria Statelor Unite într-o situație jenantă: ele trebuiau fie să-și dea girul pentru o politică pe care o considerau nesănătoasă, fie să permită Argentinei să nu-și mai îndeplinească obligațiile. La început, au optat pentru prima variantă, apoi au îmbrățișat-o pe a doua. O succesiune care seamănă cu o tragedie greacă.

 

Concluzii: Către o Societate Deschisă Globală

139 (...) Or, istoria ne artă că nici un regim represiv nu a fost veșnic – deși unele s-au menținut o perioadă de timp îndelungată. Imperiile care și-au menținut puterea au găsit mijloacele de a satisface necesitățile și aspirațiile oamenilor din interior – și amintesc de Imperiul Roman, de cel Britanic sau de cel Otoman; (...).

143 (...) S-ar putea crede că, întrucât mă pronunț pentru cooperare internațională, m-aș opune folosirii forței militare. M-am pronunțat pentru intervenția militară din Bosnia și Kosovo și sunt bucuros de creșterea superiorității militare americane.

 

Finanțarea furnizării bunurilor publice la scară globală. O propunere de reformare și dezvoltare a asistenței internaționale pentru dezvoltare . Cuvântare la Conferința ONU privind Finanțarea Dezvoltării, Monterey, Mexic, 18 martie 2002

156 (...) Chiar și Slobodan Miloșevic ar fi putut să câștige alegerile din Iugoslavia dacă ar fi avut curajul să recurgă la o fraudă atât de strigătoare la cer.

Alexandru Madgearu, Românii în opera Notarului Anonim (ȚIPLIC 2002)

Ioan Țiplic, Alexandru Madgearu, Românii în opera Notarului Anonim, Cluj-Napoca, 2001, 259 p. + 5 h. în „Acta Terrae Septemcastrensis”, ...