Guy Heraud, Europa națiunilor, Europa
regiunilor, în Kantor Lajos & Salat Levente (eds.), „Antologia revistei
de cultură „Korunk””, Cluj, 1994
(...)
I.Totalitatea legilor fundamentale ale diferitelor etnii
din Europa de azi
61 (...) Sunt calificate drept grupuri etnice fără
un statut propriu minoritățile din Franța (cu excepția minorităților
din Corsica) și cele din Grecia (cu excepția regiunilor turcești
din Tracia de Vest).
(...) [Italia] Celelalte minorități (în afara celor
care trăiesc în regiunile amintite, în care se vorbesc limbile germană, ladină,
slovenă și franceză, fiind vorba deci de albanezi, friulani, greci,
ositani, piemontezi și sarzi) nu
beneficiază de statut propriu. Această situație corespunde nivelului juridic
internațional de după cel de-al doilea război mondial , pentru că noțiunea de
„drepturi colective” ale minorităților a fost înlocuită de „sistemul
nediscriminatoriu al indivizilor”. (...) Deci, se poate observa câte de ipocrit
este acest sistem: se preface că ar rezolva filosofia drepturilor colective,
dar în același timp, pe baza principiului egalității în drepturi, face apel la
puterea statului, deschizând astfel porțile în fața asimilării.
Grupuri etnice care beneficiază de statut propriu
Din fericire, s-a păstrat totuși sistemul drepturilor
colective, care corespunde actualului nivel al Ligii Națiunilor, dar, în cele
mai multe cazuri, doar drept rezultat al normelor interne. Din punctul de
vedere al drepturilor internaționale se constată doar patru cazuri:
(...)
-croații și slovenii din Austria, în
accepțiunea articolului 7 al Convenției statale. (...)
62 (...) În mod asemănător, în Iugoslavia,
zonele unde maghiarii locuiesc în teritorii închise au fost anexate „regiunii
autonome Voivodina”, în confederația căreia maghiarii reprezintă doar 22% din
populație. (Din 1989, Voivodina face parte din Republica Socialistă
Sârbă – n. red.) La conturarea acestei situații contribuie și supravegherea
statală, exercitată de autoritățile centrale, asupra sistemului de
autoguvernare. Supravegherea statală, respectiv paternalismul, dă posibilitatea
guvernului sau delegaților acestuia (prefecți, reprezentanți, guvernatori) să împiedice
sau să invalideze dispoziții și ordine emise de structurile guvernamentale
autonome.
63 (...) În Republica Cehă și Slovacă, slovacii sunt
considerați egali de jure, situație similară și în Iugoslavia,
în cazul slovenilor și macedonenilor; (...).
II.Locul comunităților lingvistice într-o federație
europeană
5.Dreptul la autoguvernare
67 (...) Dacă aceste proceduri nu sunt articulate, atunci
principiile fundamentale rămân vorbe goale, la fel cum au fost, până la sfârșitul
acestui an, celebrele drepturi la autodeterminare în cazul republicilor componente
ale URSS sau drepturile similare precizate în aliniatele introductive din
Constituția Iugoslaviei (drepturi interzise, de altfel, albanezilor
din Kosovo).
70 (...) Pentru națiune ar trebui menținut nivelul cel
mai pur, respectiv nivelele culturale și spirituale. Aceasta este și ideea
lui M. Konstantinos Tsatsos, președintele Greciei, idee care corespunde și perspectivei
considerentelor noastre: „Nu toate popoarele au un sânge propriu, dar toate au
o cultură proprie, un sistem valoric, moral și estetic care s-a îngemănat de-a
lungul secolelor și tocmai acest lucru este deosebit; o formă proprie de concretizare.
Este un element care nu dispare niciodată, nici chiar atunci când vom ajunge să
realizăm unificări politice mai mari la nivelul unei Europe unite, pentru că,
prin intermediul acestui element, se configurează potențialul creator al
tuturor societăților și, totodată, forța care unește societățile.”
(„Korunk”, 11/1991)
Guy Heraud – politolog, Franța