Yuval Harari, Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului, trad. L. Popovici, Polirom/Historia, Iași, 2018 (2015), 388 p.
Partea I Homo sapiens cucerește lumea
1.Noua agendă a omenirii
Invizibilele Armade
(23) Prin urmare, în Atena antică sau în Florenţa medievală oamenii erau pe deplin conştienţi că s-ar fi putut îmbolnăvi sau muri săptămâna următoare ori că ar fi putut izbucni brusc o epidemie care să le distrugă într-o clipă întreaga familie.
(23) Prin urmare, în Atena antică sau în Florenţa medievală oamenii erau pe deplin conştienţi că s-ar fi putut îmbolnăvi sau muri săptămâna următoare ori că ar fi putut izbucni brusc o epidemie care să le distrugă într-o clipă întreaga familie.
Dreptul la fericire
(33) (...) In Grecia antică, filosoful Epicur arăta că venerarea zeilor e o pierdere de vreme, că nu există viaţă după moarte şi că fericirea este singurul scop al vieţii. Majoritatea oamenilor din Antichitate au respins epicurismul(...). Pentru Epicur, căutarea fericirii era o misiune personală.
(...) Atunci când Epicur a definit fericirea ca fiind binele suprem, şi-a avertizat discipolii că a fi fericit e muncă grea. Singure, realizările materiale nu ne vor satisface multă vreme. Mai mult chiar, goana oarbă după bani, faimă şi plăcere nu ne va aduce decât nefericire. Epicur recomanda, de pildă, să
mâncăm şi să bem cumpătat şi să ne înfrânăm pornirile sexuale. Pe termen lung, o prietenie strânsă ne va aduce mai multe satisfacţii decât o orgie nebună. Epicur le-a schiţat oamenilor un întreg îndreptar cu ce să facă şi ce nu pe drumul înşelător către fericire.
(36)În Peru, Guatemala, Filipine şi Albania - ţări în curs de dezvoltare care suferă din cauza sărăciei şi a instabilităţii politice - circa o persoană din 100.000 se sinucide în fiecare an.
(37)Epicur spunea că suntem fericiţi atunci când avem senzaţii plăcute şi nu avem senzaţii neplăcute.
42 În urmă cu circa 2.300 de ani, Epicur şi-a prevenit discipolii că, cel mai probabil, căutarea necumpătată a plăcerii le va aduce mai curând nefericirea decât fericirea.
(33) (...) In Grecia antică, filosoful Epicur arăta că venerarea zeilor e o pierdere de vreme, că nu există viaţă după moarte şi că fericirea este singurul scop al vieţii. Majoritatea oamenilor din Antichitate au respins epicurismul(...). Pentru Epicur, căutarea fericirii era o misiune personală.
(...) Atunci când Epicur a definit fericirea ca fiind binele suprem, şi-a avertizat discipolii că a fi fericit e muncă grea. Singure, realizările materiale nu ne vor satisface multă vreme. Mai mult chiar, goana oarbă după bani, faimă şi plăcere nu ne va aduce decât nefericire. Epicur recomanda, de pildă, să
mâncăm şi să bem cumpătat şi să ne înfrânăm pornirile sexuale. Pe termen lung, o prietenie strânsă ne va aduce mai multe satisfacţii decât o orgie nebună. Epicur le-a schiţat oamenilor un întreg îndreptar cu ce să facă şi ce nu pe drumul înşelător către fericire.
(36)În Peru, Guatemala, Filipine şi Albania - ţări în curs de dezvoltare care suferă din cauza sărăciei şi a instabilităţii politice - circa o persoană din 100.000 se sinucide în fiecare an.
(37)Epicur spunea că suntem fericiţi atunci când avem senzaţii plăcute şi nu avem senzaţii neplăcute.
42 În urmă cu circa 2.300 de ani, Epicur şi-a prevenit discipolii că, cel mai probabil, căutarea necumpătată a plăcerii le va aduce mai curând nefericirea decât fericirea.
Zeii planetei Pământ
(42) Căutând fericirea şi nemurirea, oamenii încearcă de fapt să se upgradeze în zei. (...) Ţi-ai putea cumpăra forţa lui Hercule, senzualitatea Afroditei, înţelepciunea Atenei sau nebunia lui Dionysos, dacă asta îţi place.
(42) Căutând fericirea şi nemurirea, oamenii încearcă de fapt să se upgradeze în zei. (...) Ţi-ai putea cumpăra forţa lui Hercule, senzualitatea Afroditei, înţelepciunea Atenei sau nebunia lui Dionysos, dacă asta îţi place.
3.Scânteia umană
Trăiască revoluția!
(121) Astfel, Roma a cucerit Grecia nu pentru că romanii aveau creiere mai mari sau tehnici mai bune de confecționare a uneltelor, ci pentru că erau capabili să coopereze mai eficient.
(122) În lunile anterioare, URSS își retrăsese sprijinul acordat regimurilor comuniste din Europa de Est, Zidul Berlinului căzuse, iar revoluțiile cuprinseseră Polonia, Germania de Est, Ungaria, Bulgaria și Cehoslovacia.
(121) Astfel, Roma a cucerit Grecia nu pentru că romanii aveau creiere mai mari sau tehnici mai bune de confecționare a uneltelor, ci pentru că erau capabili să coopereze mai eficient.
(122) În lunile anterioare, URSS își retrăsese sprijinul acordat regimurilor comuniste din Europa de Est, Zidul Berlinului căzuse, iar revoluțiile cuprinseseră Polonia, Germania de Est, Ungaria, Bulgaria și Cehoslovacia.
Dincolo de sex și violență
(126) Nu poți aplana criza datoriilor Greciei invitându-i pe politicienii greci și bancherii germani la o încăierare sau o orgie.
(126) Nu poți aplana criza datoriilor Greciei invitându-i pe politicienii greci și bancherii germani la o încăierare sau o orgie.
Rețeaua de sens
(131) Zeus și Hera erau cândva puteri importante în bazinul mediteranean, dar astăzi le lipsește orice autoritate, deoarece nimeni nu mai crede în ei.
(132) Majoritatea oamenilor recunosc bucuroși și că zeii greci din antichitate, imperiul răului și valorilor culturilor străine există doar imaginație.
(131) Zeus și Hera erau cândva puteri importante în bazinul mediteranean, dar astăzi le lipsește orice autoritate, deoarece nimeni nu mai crede în ei.
(132) Majoritatea oamenilor recunosc bucuroși și că zeii greci din antichitate, imperiul răului și valorilor culturilor străine există doar imaginație.
Partea II Homo Sapiens conferă sens lumii
3. Povestitorii
Sfânta Scriptură
(156) Religiile animiste și politeiste înfățișau lumea ca un loc de joacă al mai multor puteri diferite și nu al unui singur zeu. Prin urmare, pentru animiști și politeiști era ușor să accepte că multe evenimente nu au legătură cu mine sau cu zeitatea mea preferată și că nu sunt pedepse pentru păcatele mele și nici răsplăți pentru faptele mele bune. Istoricii greci precum Herodot și Tucidide și istoricii chinezi precum Sima Qian au avansat teorii sofisticate cu privire la istorie care seamănă f.oarte mult cu vederile moderne. Aceștia au explicat că războaiele și revoluțiile izbucnesc din pricina unui număr mare de factori politici, sociali și economici. Oamenii pot cădea victime ale războiului fără să aibă vreo vină. Prin urmare, Herodot a devenit interesat de înțelegerea politicii persane, (...) (7). Cercetările de azi le dau dreptate mai curând lui Herodot și Qian decât Bibliei. (...) Cu toate acestea, deși Herodot și Tucidide au înțeles realitatea mult mai bine decât autorii Bibliei, atunci când cele două viziuni asupra lumii au intrat în conflict, Biblia a câștigat prin KO.
(157) Grecii au adoptat viziunea evreilor asupra istoriei și nu invers. O mie de ani după Tucidide, grecii au ajuns să fie convinși că, dacă erau invadați de o hoardă barbară, aceasta era o pedeapsă divină pentru păcatele lor. Oricât de greșită era viziunea biblică asupra lumii, ea oferea o bază mai bună pentru cooperarea umană la scară largă.
7 = M. C. Lemon, Philosophy of History, London & New York, Routledge, 2003, 28-44.
Siep Stuurman, Herodotus and Sima Qian: History and Antropological Turn in Ancient Greece and Han China, „Journal of World History”, 19: 1 (2008), 1-40.
(156) Religiile animiste și politeiste înfățișau lumea ca un loc de joacă al mai multor puteri diferite și nu al unui singur zeu. Prin urmare, pentru animiști și politeiști era ușor să accepte că multe evenimente nu au legătură cu mine sau cu zeitatea mea preferată și că nu sunt pedepse pentru păcatele mele și nici răsplăți pentru faptele mele bune. Istoricii greci precum Herodot și Tucidide și istoricii chinezi precum Sima Qian au avansat teorii sofisticate cu privire la istorie care seamănă f.oarte mult cu vederile moderne. Aceștia au explicat că războaiele și revoluțiile izbucnesc din pricina unui număr mare de factori politici, sociali și economici. Oamenii pot cădea victime ale războiului fără să aibă vreo vină. Prin urmare, Herodot a devenit interesat de înțelegerea politicii persane, (...) (7). Cercetările de azi le dau dreptate mai curând lui Herodot și Qian decât Bibliei. (...) Cu toate acestea, deși Herodot și Tucidide au înțeles realitatea mult mai bine decât autorii Bibliei, atunci când cele două viziuni asupra lumii au intrat în conflict, Biblia a câștigat prin KO.
(157) Grecii au adoptat viziunea evreilor asupra istoriei și nu invers. O mie de ani după Tucidide, grecii au ajuns să fie convinși că, dacă erau invadați de o hoardă barbară, aceasta era o pedeapsă divină pentru păcatele lor. Oricât de greșită era viziunea biblică asupra lumii, ea oferea o bază mai bună pentru cooperarea umană la scară largă.
7 = M. C. Lemon, Philosophy of History, London & New York, Routledge, 2003, 28-44.
Siep Stuurman, Herodotus and Sima Qian: History and Antropological Turn in Ancient Greece and Han China, „Journal of World History”, 19: 1 (2008), 1-40.
5. Cuplul ciudat
(171)În Europa medievală papii se bucurau de o vastă autoritate politică. (...) Pentru a-și susține pretenția, reaminteau Donația lui Constantin. În 30 martie 315, împăratul roman Constantin a semnat un decret prin care acorda papei Silvestru I și urmașilor săi controlul inamovibil asupra părții de apus a imperiului. Papii păstrau documentul în arhiva lor.
(...) Îndeosebi Constantin era prețuit, deoarece transformase Imperiul Roman dintr-un tărâm păgân într-unul creștin. Într-un conflict între dorințele consiliului unui oraș și un decret emis de marele Constantin, pentru europenii medievali era evident că trebuie respectat documentul.
(172) În 1441, Lorenzo Valla - preot catolic și pionier al lingvisticii - a publicat un studiu care dovedea că Donația lui Constantin este un fals. Valla a analizat stilul și gramatica documentului, precum și diverse cuvinte și sintagme. A demonstrat că documentul includea cuvinte necunoscute în latina secolului IV și că fusese probabil. falsificat cu 400 de ani după moartea lui Constantin. Data de pe document este „30 martie, în anul în care Constantin era consul pentru a patra oară, iar Gallicanus era consul pentru prima oară”. În Imperiul Roman erau aleși câte doi consuli în fiecare an și se obișnuia ca documentele să fie datate în funcție de anii de consulat. Cel de-al patrulea consulat al lui Constantin a fost în 315, dar Gallicanus a fost ales consul pentru prima oară în 317. (...) Astăzi, toti istoricii sunt de acord că Donația lui Constantin a fost falsificată la curtea papală în sec. VIII.
(...) Îndeosebi Constantin era prețuit, deoarece transformase Imperiul Roman dintr-un tărâm păgân într-unul creștin. Într-un conflict între dorințele consiliului unui oraș și un decret emis de marele Constantin, pentru europenii medievali era evident că trebuie respectat documentul.
(172) În 1441, Lorenzo Valla - preot catolic și pionier al lingvisticii - a publicat un studiu care dovedea că Donația lui Constantin este un fals. Valla a analizat stilul și gramatica documentului, precum și diverse cuvinte și sintagme. A demonstrat că documentul includea cuvinte necunoscute în latina secolului IV și că fusese probabil. falsificat cu 400 de ani după moartea lui Constantin. Data de pe document este „30 martie, în anul în care Constantin era consul pentru a patra oară, iar Gallicanus era consul pentru prima oară”. În Imperiul Roman erau aleși câte doi consuli în fiecare an și se obișnuia ca documentele să fie datate în funcție de anii de consulat. Cel de-al patrulea consulat al lui Constantin a fost în 315, dar Gallicanus a fost ales consul pentru prima oară în 317. (...) Astăzi, toti istoricii sunt de acord că Donația lui Constantin a fost falsificată la curtea papală în sec. VIII.
Vânătoarea de vrăjitoare
(177) Dacă ați fi călătorit la Istanbul în anul 1600, ați fi găsit o metropolă multiculturală și tolerantă în care sunniții, șiiții, ortodocșii, catolicii, armenii, copții, evreii și chiar hindușii trăiau în relativă armonie. Deși aveau parte de neînțelegeri și revolte, iar Imperiul Otoman îi discrimina frecvent pe motive religioase, era un paradis liberal în comparație cu Europa.
(177) Dacă ați fi călătorit la Istanbul în anul 1600, ați fi găsit o metropolă multiculturală și tolerantă în care sunniții, șiiții, ortodocșii, catolicii, armenii, copții, evreii și chiar hindușii trăiau în relativă armonie. Deși aveau parte de neînțelegeri și revolte, iar Imperiul Otoman îi discrimina frecvent pe motive religioase, era un paradis liberal în comparație cu Europa.
6. Alianța modernă
Plăcinta minune
(185) Astăzi, revivaliștii hinduși, musulmanii pioși, naționaliștii japonezi și comuniștii chinezi și-ar putea declara adeziunea la valori și scopuri diferite, dar cu toții au ajuns să creadă că dezvoltarea economică este cheia pentru a-și atinge scopurile disparate. (...) Convingeri asemănătoare l-au menținut pe islamistul Recep Tayyp Erdogan la putere în Turcia din 2003. Denumirea partidului său - Partidul Justiției și Dezvoltării - evidențiază angajamentul față de dezvoltarea economică, iar guvernul Erdogan a reușit să mențină rate impresionante de creștere mai bine de un deceniu.
186 Maharajahii, sultanii otomani, shogunii Kamakura și împărații Han își sprijineau rareori cariera politică pe asigurarea creșterii economice.
(185) Astăzi, revivaliștii hinduși, musulmanii pioși, naționaliștii japonezi și comuniștii chinezi și-ar putea declara adeziunea la valori și scopuri diferite, dar cu toții au ajuns să creadă că dezvoltarea economică este cheia pentru a-și atinge scopurile disparate. (...) Convingeri asemănătoare l-au menținut pe islamistul Recep Tayyp Erdogan la putere în Turcia din 2003. Denumirea partidului său - Partidul Justiției și Dezvoltării - evidențiază angajamentul față de dezvoltarea economică, iar guvernul Erdogan a reușit să mențină rate impresionante de creștere mai bine de un deceniu.
186 Maharajahii, sultanii otomani, shogunii Kamakura și împărații Han își sprijineau rareori cariera politică pe asigurarea creșterii economice.
7.Revoluția umanistă
Privește înăuntru
(207) În Evul mediu, sursa sensului și autorității era externă, motiv pentru care educația se axa pe insuflarea supunerii, memorizării scripturilor și studiul traducerilor străvechi. Profesorii le adresau elevilor o întrebare, iar aceștia trebuiau să-și amintească cum răspunseseră la ea Aristotel, Solomon sau Toma din Aquino.
În schimb, educația umanistă modernă își propune să-i învețe pe elevi să gândească singuri. Este bine să știi părerea lui Aristotel, Solomon sau Toma din Aquino despre politică, artă și economie; însă, dat fiind că sursa supremă a sensului este în noi înșine, este mult mai important de știut ce crezi tu despre aceste subiecte.
(207) În Evul mediu, sursa sensului și autorității era externă, motiv pentru care educația se axa pe insuflarea supunerii, memorizării scripturilor și studiul traducerilor străvechi. Profesorii le adresau elevilor o întrebare, iar aceștia trebuiau să-și amintească cum răspunseseră la ea Aristotel, Solomon sau Toma din Aquino.
În schimb, educația umanistă modernă își propune să-i învețe pe elevi să gândească singuri. Este bine să știi părerea lui Aristotel, Solomon sau Toma din Aquino despre politică, artă și economie; însă, dat fiind că sursa supremă a sensului este în noi înșine, este mult mai important de știut ce crezi tu despre aceste subiecte.
Mergi pe cărarea pietruită cu cărămizi galbene
(214) Epopeile grecești și latine și romanele cavalerești medievale erau înșiruiri de fapte eroice și nu de sentimente. (...)
Ahile, Arthur, Roland și Lancelot erau războinici neînfricați, cu o viziune cavalerească asupra lumii înainte să pornească și să pornească în aventură și rămâneau războinici neînfricați cu aceeași viziune cavalerească asupra lumii, la sfârșit. (...)
Pentru publicul din Grecia homerică, din Imperiul Roman sau din Europa medievală această idee [Survivor] ar fi fost familiară și atrăgătoare. Intră 20 de concurenți și iese un singur erou. „Nemaipomenit!” - ar fi zis un prinț homeric, un patrician roman sau un cavaler cruciat, așezându-se să privească. „Cu siguranță urmează să vedem aventuri uimitoare, lupte pe viață și pe moarte și fapte neasemuite de eroism și trădare. Probabil că războinicii se vor înjunghia reciproc pe la spate sau își vor împrăștia măruntaiele în văzul tuturor.”
(214) Epopeile grecești și latine și romanele cavalerești medievale erau înșiruiri de fapte eroice și nu de sentimente. (...)
Ahile, Arthur, Roland și Lancelot erau războinici neînfricați, cu o viziune cavalerească asupra lumii înainte să pornească și să pornească în aventură și rămâneau războinici neînfricați cu aceeași viziune cavalerească asupra lumii, la sfârșit. (...)
Pentru publicul din Grecia homerică, din Imperiul Roman sau din Europa medievală această idee [Survivor] ar fi fost familiară și atrăgătoare. Intră 20 de concurenți și iese un singur erou. „Nemaipomenit!” - ar fi zis un prinț homeric, un patrician roman sau un cavaler cruciat, așezându-se să privească. „Cu siguranță urmează să vedem aventuri uimitoare, lupte pe viață și pe moarte și fapte neasemuite de eroism și trădare. Probabil că războinicii se vor înjunghia reciproc pe la spate sau își vor împrăștia măruntaiele în văzul tuturor.”
Adevărul despre război
(215) Poveștile de război precum cele ale lui Homer, Vergiliu și Shakespeare se axau pe faptele împăraților, generalilor și eroilor și, deși nu ascundeau ororile războiului, acestea erau mai mult decât compensate de un meniu complet de glorie și eroism.
(215) Poveștile de război precum cele ale lui Homer, Vergiliu și Shakespeare se axau pe faptele împăraților, generalilor și eroilor și, deși nu ascundeau ororile războiului, acestea erau mai mult decât compensate de un meniu complet de glorie și eroism.
Războaiele religioase umaniste
(234) Washingtonul se autoproclama liderul lumii libere, dar majoritatea aliaților erau fie regi autoritari (...), fie dictatori militari (coloneii greci, ...).
(235) Blitzkriegul a început în sudul Europei, unde regimurile autoritare din Grecia, Spania și Portugalia s-au prăbușit făcând loc guvernelor democratice.
(237)Pentru grecii în faliment care și-au pierdut speranța în modelul liberal și care caută un substitut, imitarea chinezilor nu reprezintă o opțiune viabilă.
(234) Washingtonul se autoproclama liderul lumii libere, dar majoritatea aliaților erau fie regi autoritari (...), fie dictatori militari (coloneii greci, ...).
(235) Blitzkriegul a început în sudul Europei, unde regimurile autoritare din Grecia, Spania și Portugalia s-au prăbușit făcând loc guvernelor democratice.
(237)Pentru grecii în faliment care și-au pierdut speranța în modelul liberal și care caută un substitut, imitarea chinezilor nu reprezintă o opțiune viabilă.
III.Homo Sapiens pierde controlul
8. Bomba cu ceas din laborator
Sensul vieții
(264) Obiectivul declarat al Italiei era „să elibereze” Trento și Trieste - două teritorii „italiene” pe care Imperiul Austro-Ungar le stăpânea „pe nedrept”. Politicienii italieni au ținut discursuri pătimașe în parlament, jurând că această eroare istorică și promițând o revenire la gloria Romei antice.
(268)Cu mai bine de 2000 de ani în urmă, gânditorii din India, China și Grecia susțineau că „eul individual este o iluzie”.
Sensul vieții
(264) Obiectivul declarat al Italiei era „să elibereze” Trento și Trieste - două teritorii „italiene” pe care Imperiul Austro-Ungar le stăpânea „pe nedrept”. Politicienii italieni au ținut discursuri pătimașe în parlament, jurând că această eroare istorică și promițând o revenire la gloria Romei antice.
(268)Cu mai bine de 2000 de ani în urmă, gânditorii din India, China și Grecia susțineau că „eul individual este o iluzie”.
9.Marea deconectare
(272)Se spunea că Marea Britanie, Franța și SUA au prosperat fiindcă și-au liberalizat economiile și societățile și că, dacă Turcia, Brazilia sau China voiau să devină la fel de prospere, trebuiau să procedeze la fel. În multe, dacă nu în majoritatea cazurilor, mai curând argumentul economic decât cel moral i-a convins pe tirani și juntele să liberalizeze.
(272)Se spunea că Marea Britanie, Franța și SUA au prosperat fiindcă și-au liberalizat economiile și societățile și că, dacă Turcia, Brazilia sau China voiau să devină la fel de prospere, trebuiau să procedeze la fel. În multe, dacă nu în majoritatea cazurilor, mai curând argumentul economic decât cel moral i-a convins pe tirani și juntele să liberalizeze.
11. Religia datelor
Unde a dispărut toată puterea?
(326) În alte condiții - cele care predominau în Imperiul Roman de exemplu - procesarea centralizată [a datelor] a fost în avantaj, motiv pentru care Republica Romană s-a năruit, iar puterea a trecut din mâinile Senatului și ale adunărilor populare în cele ale unui împărat autocrat unic.
(326) În alte condiții - cele care predominau în Imperiul Roman de exemplu - procesarea centralizată [a datelor] a fost în avantaj, motiv pentru care Republica Romană s-a năruit, iar puterea a trecut din mâinile Senatului și ale adunărilor populare în cele ale unui împărat autocrat unic.