duminică, 17 septembrie 2023

Istoria politicilor sociale. Europa, sec. XIX-XX (DEMIER 1996)

Francis Demier, Istoria politicilor sociale. Europa, sec. XIX-XX, Institutul European / Memo-8-Istorie, Iași, 1998 (1996), 111 p.

 

13. Moștenirile naționale în Europa securității sociale

 

A.Europa statului-providență

 

b. Modelul Beveridge

94 (...) Modelul britanic a inspirat, de aproape sau de departe, Italia, Spania, Grecia și Portugalia.

 

B. Disparitățile sistemelor medicale

 

A, Costul ridicat al opțiunii franceze

95 (...) În timp ce întreaga populație este protejată de regimurile legale în Regatul Unit, în Danemarca, în Italia și în Grecia, 5 până la 30% din germani și din francezi sunt excluși pe cale indirectă din sistemele de asigurări sociale.

Relațiile Est-Vest. 1945-1991 (BONIFACE 1996)

Pascal Boniface, Relațiile Est-Vest. 1945-1991, trad. L. Săruleanu (fr., 1996), Institutul European / Memo – 14 – Istorie, Iași, 1998, 80 p.

 

 

2. Împărțirea Europei

 

A.Construirea unui bloc sovietic

 

a.Expansiunea sovietică

9 (...) Stalin Cere controlul strâmtorilor Bosfor și Dardanele, care permit trecerea de la Marea Neagră la Marea Mediterană. Moscova susține un război de gherilă comunistă în Grecia. (...)

 

b.„Cortina de fier

10 El [Churchill] folosește în public această expresie (care apare deja în mai 1945 într-o telegramă trimsă lui Roosevelt) la 5 martie 1946, într-un discurs pronunțat la Fulton, în Statele Unite: „De la Stettin, pe malul Balticii, la Trieste, în Adriatica, o cortină de fier a coborât de-a lungul continentului european. În spatele acestei linii, toate capitalele fostelor state ale Europei centrale și de est sunt, de acum înainte, incluse în sfera de influență sovietică”.

(...) Din 1945 în 1947, opozanții sunt constrânși să tacă în Bulgaria, Polonia, România și Ungaria. (...)

 

d. Eșecul în Iugoslavia și Finlanda

11 Două țări împiedică tentativele URSS de a le impune influența.

(...)

În Iugoslavia, eliberarea țării a fost opera partizanilor lui Tito. Acesta vrea ca țara lui să treacă direct la comunism. Stalin, simțind că nu are influență asupra acestuia, căci legitimitatea lui este puternică în țară, încearcă să-l condamne prin comuniștii iugoslavi.

12 Dar solidaritatea națională este mai puternică decât autoritatea politică a Moscovei. Are loc prima „schismă” comunistă. Iugoslavia rămâne comunistă, dar adoptă o politică externă non-aliniată, deseori foarte critică la dresa celei duse URSS.

 

e. Doctrina Jdanov

12 (....) Grija lui Stalin este, de fapt, să regrupeze partidele comuniste [22.09.1947 Kominform], pentru a se putea pregăti mai bine excomunicarea lui Tito, judecat a fi prea independent față de Moscova. (...)

 

C. Crearea alianțelor militare

 

b. Pactul de la Varșovia

15 (...) Prezentat ca o ripostă la adeziunea germană [la NATO], el [Pactul de la Varșovia] cuprinde, în afară de URSS, Albania (care se retrage în 1961), Polonia, România, Cehoslovacia și Republica Democrată Germană [și Bulgaria].

 

 

 

5. Descurajarea nucleară

 

B. Conceptul de descurajare nucleară

 

a.Bombardamentele strategice

29 (...) Fără îndoială, descurajarea nucleară a existat cu mult înainte de arma nucleară, cum o amintește preceptul latinesc si vis pacem, para bellum. (...)

 

 

6. Criza din Cuba

 

B. Desfășurarea crizei

 

b. Negocierea secretă

23 (...) Pe lângă aceasta, Uniunea Sovietică cere ca americanii să-și retragă rachetele din Turcia și Marea Britanie. Kennedy acceptă propunerea, estimând că aceste rachete nu schimbă radical raportul de forțe.

 

c.Acordul sovieto-american

36 (...) Adevărata învingătoare a crizei este URSS: foarte curând ea obține dezasamblarea rachetelor americane din Turcia și Anglia; (...).

 

 

10. Dificultățile statu quo-ului în Europa

 

C.Ostpolitik și CSCE

 

c.Acordurile de la Helsinki

57 (...) CSCE reunește ansamblul țărilor europene (cu excepția Albaniei), plus Statele Unite și Canada, în total treizeci și cinci de state membre ale Alianței atlantice, ale Pactului de la Varșovia, sau membri neutri și nealiniați. (...)

 

 

12. Sfârșitul imperiului sovietic

 

A.Sfârșitul imperiului internațional

 

c. Prăbușirea regimurilor comuniste

(...) Bulgaria și Cehoslovacia urmează mișcarea și organizează alegeri libere. (...)

 

 

13. Reunificarea Germaniei

 

B. Noua Germanie

69 (...) De fapt, temerile sale se dovedesc a fi exagerate; Germania, exceptând recunoștința prematură, fără îndoială, a Croației și Sloveniei (care contribuie din plin la declanșarea războaielor în fosta Iugoslavie), continuă să joace cartea europeană și să afirme permanența cuplului franco-german. (...)

 

 

77 Bibliografie
Boniface Pascal, Atlas des relations internationales, Iris, Dunod, 1993.
Colard Daniel, Les relations internationales de 1945 a nos jours, Masson, 1993.
Moreau-Defarges Phillippe, La Politique internationale, Hachette, 1990.
Nouschi Marc, Le XXe siecle, Armand Colin, 1995.
Vaisse Maurice, Les Relations internationales depuis 1945, Armand Colin, 1995.
Zorghibe Charles, Histoire des relations internationales, Hachette / Pluriel-Reference, 1994, t. III.
Fontaine Andre, Histoire de la guerre froide, Seuil / Points Histoire, 1983, t. I-II.
(...)
Funk Arthur, 1945, de Yalta a Potsdam: des illusions a la guerre froide, Complexe / La memoire du siecle, 1995.
Laloy Jean, Yalta aujourd hui, demain, Robert Laffont, 1988
Marcou Lilly, 1947, la guerre froide, l engrenage, Complexe, 1987.
Badie Bertrand & Smouts MArie-Claude, Le Retorunement du monde: sociologie de la scene internationale, Dalloz / Amphitheatre, 1992.
Delmas Phillippe, Le Bel Avenir de la guerre, Gallimard / NRF Essais, 1995.
Grosser PIerre, Les Temps de la guerre froide, Complexe, 1995.
Laidi ZAiki, Un monde prive de sens, Fayard, 1994.
Lellouche Pierre, Le Nouveau Monde: de l ordre de Yalta au desordre des nations, Gasset, 1992.
Levseque Jacques, La fin de l Empire, Presses de la FSNP, 1995.
Parmentier Guillaume, Le Retour d el histoire: strategie et relations internationales pendant et apres la guerre froide, Complexe / Questions au XXe siecle, 1993

 

79 Bibliografia editorului

Berg Eugene, Chronologie internationale 1945-1977, Paris, Presses Universitaires de France, 1979, 127 p.

Bogdan Corneliu & Preda E., Sferele de influență, București, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1986, 324 p.

(...)
Campus Eliza, State mici și mijlocii din centrul și sud-estul Europei în relațiile internaționale, București, Editura Politică, 1988, 328 p.
(...)
Dobrinescu Valeriu, România și organizarea postbelică a lumii 1945-1947, Editura Academiei RSR, 1988, 267 p.
(...)
Fischer-Galați Stephen, Europa de Est și Războiul Rece. Percepții și perspective, trad. L. Pârvu, D. Popescu și F. Tecuceanu, Institutul European, Iași, 1996, 139 p. 
(...) 

Jouve Edmond, Relations internationales, Presses Universitaires de France, 1992, 478 p.

Martens Wilfried, O Europă și cealaltă. Discursuri europene 1990-1994, prefață H. Kohl, București, Metropol, 1995, 241 p.
Loth Wilfried, Împărțirea lumii: istoria războiului rece 1941-1955, trad. din lb. germ. de A. M. Josup, Saecolum I. O., București, 1997, 316 p.
Organizația Tratatului de la Varșovia. 1955-1975. Documente, Editura Politică, București, 1976, 264 p.

 

Alexandru Madgearu, Românii în opera Notarului Anonim (ȚIPLIC 2002)

Ioan Țiplic, Alexandru Madgearu, Românii în opera Notarului Anonim, Cluj-Napoca, 2001, 259 p. + 5 h. în „Acta Terrae Septemcastrensis”, ...