David Funderburk, Un ambasador american între Departamentul de Stat și dictatura comunistă din România. 1981-1985, Dacon, București, 1994 (SUA 1987)
Philip Crane - Cuvânt înainte
18 (...) România este cu totul înconjurată de Uniunea Sovietică, Bulgaria, Ungaria și Iugoslavia, țări care nu tolerează deloc acțiuni potrivnice Moscovei.
18 (...) România este cu totul înconjurată de Uniunea Sovietică, Bulgaria, Ungaria și Iugoslavia, țări care nu tolerează deloc acțiuni potrivnice Moscovei.
Prolog
23 * = (...) Robert Barry a fost numit ambasador în Bulgaria, vecină României, de unde trimitea telegrame comentând analizele situației din România, pe care le făceam eu.
23 * = (...) Robert Barry a fost numit ambasador în Bulgaria, vecină României, de unde trimitea telegrame comentând analizele situației din România, pe care le făceam eu.
I. Problema Departamentului de Stat
39 (...) Înaintea plecării sale din funcție subsecretarul Eagleburger a rămas implicat în problemele acestei regiuni [Europa de Est], ca urmare a perioadei în care a fost ambasador în Iugoslavia, deși nu era neapărat necesar; vechi prieteni ai săi, cum este secretarul asistent adjunct Mark Palmer - care a lucrat pentru el la Belgrad - au mărșăluit pe linia politică indicată de bătăile lui de tobă.
40 (...) Richard Burt a notat că Eagleburger și Palmer trebuie opriți să cedeze prea mult la negocieri, deoarece ei au o slăbiciune față de Iugoslavia (și România). Odată i-a cerut lui Burt să viziteze Bucureștiul, dat fiind că aproape toți din pozițiile superioare din Departamentul de Stat făcuseră asta; mi-a răspuns că el considera România și Bulgaria fundul Europei și că nu avea dorința să le viziteze. (...)
Asistentul adjunct al secretarului de stat pentru afaceri europene care se ocupa de Europa de Est împărțea sarcinile directorului Biroului pentru Afaceri Est Europene/Iugoslavia și adjunctului acestuia.
39 (...) Înaintea plecării sale din funcție subsecretarul Eagleburger a rămas implicat în problemele acestei regiuni [Europa de Est], ca urmare a perioadei în care a fost ambasador în Iugoslavia, deși nu era neapărat necesar; vechi prieteni ai săi, cum este secretarul asistent adjunct Mark Palmer - care a lucrat pentru el la Belgrad - au mărșăluit pe linia politică indicată de bătăile lui de tobă.
40 (...) Richard Burt a notat că Eagleburger și Palmer trebuie opriți să cedeze prea mult la negocieri, deoarece ei au o slăbiciune față de Iugoslavia (și România). Odată i-a cerut lui Burt să viziteze Bucureștiul, dat fiind că aproape toți din pozițiile superioare din Departamentul de Stat făcuseră asta; mi-a răspuns că el considera România și Bulgaria fundul Europei și că nu avea dorința să le viziteze. (...)
Asistentul adjunct al secretarului de stat pentru afaceri europene care se ocupa de Europa de Est împărțea sarcinile directorului Biroului pentru Afaceri Est Europene/Iugoslavia și adjunctului acestuia.
2. Politica Statelor Unite față de România și Europa de Est
26 (...) Sub egida fostului ambasador din Iugoslavia, Lawrence Eagleburger, Departamentul de Stat a scos Iugoslavia de pe lista diferențierilor ca fiind un caz special, adică în afara țărilor comuniste din blocul sovietic.
27 Astfel, denumirea departamentală a fost chiar schimbată, din EE (Europa de Est) în EE/Y (Europa de Est/Iugoslavia), pentru a înlătura îngrijorarea iugoslavă de a fi încadrată alături de țări ca România sau Ungaria în mintea creatorilor de politică americană. Astfel, Iugoslavia nu trebuie tratată ca parte a Europei de Est, care include țările Pactului de la Varșovia din blocul dominat de sovietici. În concordanță cu aceasta, se fac eforturi pentru a se evita ca vizitele înaltelor oficialități americane în Iugoslavia să nu fie legate cu vizite în România, Ungaria sau Polonia. Cu alte cuvinte, Iugoslavia, potrivit lui Eagleburger, ar prefera să fie singurul obiect al prieteniei americane și nu via celor trei B în cursul vizitelor americane. Când vicepreședintele Bush a vizitat, în septembrie 1983, pe „băieții cumsecade” din Europa de Est, respectiv pe cei trei B (București, Belgrad, Budapesta), faptul nu i-a făcut pe iugoslavi fericiți. Mâinile Departamentului de Stat au reușit, de asemenea, să capete mai multe transferuri de tehnologie și tehnologie de uz militar către Iugoslavia decât către România, Ungaria sau Polonia, argumentând că, fiind în afara Pactului de la Varșovia, Iugoslavia nu ar avea interesul să transfere această tehnologie Moscovei. (...)
Actualmente, România și Ungaria au clauza națiunii celei mai favorizate, în timp ce Bulgaria, RDG și Cehoslovacia nu o au.
48 (...) Bush a continuat spunând că „noi nu vom răsplăti, totuși, societăți închise și politici externe agresive - cum sunt cele din Bulgaria sau Cehoslovacia, care continuă să violeze în mod flagrant cele mai elementare drepturi ale omului, țări ca Germania răsăriteană și din nou Bulgaria, care acționează drept complici ai sovietelor în antrenarea, finanțarea și înarmarea teroriștilor și care furnizează consilieri și asistență militară și tehnică mișcărilor armate care urmăresc să destabilizeze guvernele din lumea în curs de dezvoltare”(2).
2 = Vicepreședintele George Bush, US Policy toward Central and Eastern Europe, 21 septembrie 1983, Viena, Austria.
49 (...) Numai Germania răsăriteană, Bulgaria și Cehoslovacia nu au avut niciodată acest statut [clauza națiunii celei mai favorizate], dar unii din Departament depuneau chiar un efort disperat să facă guvernul Statelor Unite să-i vadă pe cei mai răi dintre comuniștii cei mai „răi” într-o lumină favorabilă. Am „aflat” că Germania răsăriteană urmează un curs de liberalizare, că Honecker urma să devină prietenos față de Occident și că Bulgaria, fără a avea vreo implicare în încercarea de a asasinare a Papei, se arăta a fi gata să ne ajute în eforturile lupei împotriva traficului de droguri și în combaterea terorismului. Ambasadorii Rozanne Ridgway și Robert Barry doreau unele gesturi de apreciere față de Berlinul de Est și, respectiv, față de Sofia, unde lucrau.
51 * = Cifrele de import-export ale Bulgariei, care, prin comparație [Polonia, URSS, România], erau foarte mici, nu sunt cuprinse în statisticile din 1984.
54 (...) Starea mizerabilă a populației se reflecta în nivelul de trai din România, cel mai scăzut din Europa, cu posibila excepție a Albaniei.
55(...) Când planificatorii de la Washington se întruneau pentru a stabili locurile unde vicepreședintele sau secretarul de stat urmau să emită semnale asupra politicii Statelor Unite, Budapesta, Belgradul și Bucureștiul se aflau totdeauna în capul listei, în timp ce Sofia, Praga, Berlinul de Est și, până recent, Varșovia se aflau în coada acesteia.
56 În turneul său din septembrie 1983, vicepreședintele a vizitat Belgradul, Bucureștiul, Budapesta și Viena (țară care nu face parte din Europa de Est). Un traseu similar a fost urmat și de George Shultz în decembrie 1985. În același fel, Washingtonul a primit oficialități de rang echivalent din aceste țări europene favorizate, dar nu a întreprins schimburi de vizite la nivel înalt cu Bulgaria sau Cehoslovacia.
57 (...) Elita [D.S.] crede că este necesar ca liderului ortodox stalinist să i se dea ceva în genul unui cadou în fiecare lună a anului. (...) Luna următoare - România ieșind din criză - era sugerat un alt cadou pentru o țară până atunci ignorată (Bulgaria sau Germania de Est).
26 (...) Sub egida fostului ambasador din Iugoslavia, Lawrence Eagleburger, Departamentul de Stat a scos Iugoslavia de pe lista diferențierilor ca fiind un caz special, adică în afara țărilor comuniste din blocul sovietic.
27 Astfel, denumirea departamentală a fost chiar schimbată, din EE (Europa de Est) în EE/Y (Europa de Est/Iugoslavia), pentru a înlătura îngrijorarea iugoslavă de a fi încadrată alături de țări ca România sau Ungaria în mintea creatorilor de politică americană. Astfel, Iugoslavia nu trebuie tratată ca parte a Europei de Est, care include țările Pactului de la Varșovia din blocul dominat de sovietici. În concordanță cu aceasta, se fac eforturi pentru a se evita ca vizitele înaltelor oficialități americane în Iugoslavia să nu fie legate cu vizite în România, Ungaria sau Polonia. Cu alte cuvinte, Iugoslavia, potrivit lui Eagleburger, ar prefera să fie singurul obiect al prieteniei americane și nu via celor trei B în cursul vizitelor americane. Când vicepreședintele Bush a vizitat, în septembrie 1983, pe „băieții cumsecade” din Europa de Est, respectiv pe cei trei B (București, Belgrad, Budapesta), faptul nu i-a făcut pe iugoslavi fericiți. Mâinile Departamentului de Stat au reușit, de asemenea, să capete mai multe transferuri de tehnologie și tehnologie de uz militar către Iugoslavia decât către România, Ungaria sau Polonia, argumentând că, fiind în afara Pactului de la Varșovia, Iugoslavia nu ar avea interesul să transfere această tehnologie Moscovei. (...)
Actualmente, România și Ungaria au clauza națiunii celei mai favorizate, în timp ce Bulgaria, RDG și Cehoslovacia nu o au.
48 (...) Bush a continuat spunând că „noi nu vom răsplăti, totuși, societăți închise și politici externe agresive - cum sunt cele din Bulgaria sau Cehoslovacia, care continuă să violeze în mod flagrant cele mai elementare drepturi ale omului, țări ca Germania răsăriteană și din nou Bulgaria, care acționează drept complici ai sovietelor în antrenarea, finanțarea și înarmarea teroriștilor și care furnizează consilieri și asistență militară și tehnică mișcărilor armate care urmăresc să destabilizeze guvernele din lumea în curs de dezvoltare”(2).
2 = Vicepreședintele George Bush, US Policy toward Central and Eastern Europe, 21 septembrie 1983, Viena, Austria.
49 (...) Numai Germania răsăriteană, Bulgaria și Cehoslovacia nu au avut niciodată acest statut [clauza națiunii celei mai favorizate], dar unii din Departament depuneau chiar un efort disperat să facă guvernul Statelor Unite să-i vadă pe cei mai răi dintre comuniștii cei mai „răi” într-o lumină favorabilă. Am „aflat” că Germania răsăriteană urmează un curs de liberalizare, că Honecker urma să devină prietenos față de Occident și că Bulgaria, fără a avea vreo implicare în încercarea de a asasinare a Papei, se arăta a fi gata să ne ajute în eforturile lupei împotriva traficului de droguri și în combaterea terorismului. Ambasadorii Rozanne Ridgway și Robert Barry doreau unele gesturi de apreciere față de Berlinul de Est și, respectiv, față de Sofia, unde lucrau.
51 * = Cifrele de import-export ale Bulgariei, care, prin comparație [Polonia, URSS, România], erau foarte mici, nu sunt cuprinse în statisticile din 1984.
54 (...) Starea mizerabilă a populației se reflecta în nivelul de trai din România, cel mai scăzut din Europa, cu posibila excepție a Albaniei.
55(...) Când planificatorii de la Washington se întruneau pentru a stabili locurile unde vicepreședintele sau secretarul de stat urmau să emită semnale asupra politicii Statelor Unite, Budapesta, Belgradul și Bucureștiul se aflau totdeauna în capul listei, în timp ce Sofia, Praga, Berlinul de Est și, până recent, Varșovia se aflau în coada acesteia.
56 În turneul său din septembrie 1983, vicepreședintele a vizitat Belgradul, Bucureștiul, Budapesta și Viena (țară care nu face parte din Europa de Est). Un traseu similar a fost urmat și de George Shultz în decembrie 1985. În același fel, Washingtonul a primit oficialități de rang echivalent din aceste țări europene favorizate, dar nu a întreprins schimburi de vizite la nivel înalt cu Bulgaria sau Cehoslovacia.
57 (...) Elita [D.S.] crede că este necesar ca liderului ortodox stalinist să i se dea ceva în genul unui cadou în fiecare lună a anului. (...) Luna următoare - România ieșind din criză - era sugerat un alt cadou pentru o țară până atunci ignorată (Bulgaria sau Germania de Est).
3. Politica externă a României. Mitul independenței
59 (...) Românii se consideră o insulă latină într-o mare de slavi, chiar dacă ei sunt înconjurați de slavi (ruși, bulgari, iugoslavi) și maghiari. O mare parte din trecutul etnic și lingvistic al românilor provine din surse occidentale (latine și romane), datând din așezarea în Dacia a colonilor latini în secolul II. (...)
Există un oarecare element slav în limba română, iar biserica română predominantă, cea ortodoxă, este înrudită cu biserica ortodoxă rusă, ca o ramură autonomă a bisericii bizantine (grecești) ortodoxe de la Constantinopol.
61 (...) De fapt, Moscova este cea care câștigă, având un aliat întărit de asistența, prestigiul și comerțul cu Occidentul și lumea a treia și pozând drept o țară comunistă din interiorul Pactului de la Varșovia care acționează mai intens decât Iugoslavia - adică separat de Moscova.
62 (...) România nu are frontieră directă cu o țară occidentală și este înconjurată de țări comuniste, dintre care numai Iugoslavia nu este membră a Pactului de la Varșovia. (...) Astfel, în mare parte datorită soartei și poziției geografice, România este prinsă între sovietici, unguri și bulgari.
67 (...) Chiar și ambasadorul iugoslav în România (Milos Melovski) mi-a spus, în septembrie 1982, că el nu se îndoiește că România transferă tehnologie sovieticilor.
69 (...) Confruntat cu aceste știri și cu alte rapoarte privitor la trupe sovietice călătorind prin România, de obicei între Moscova și Bulgaria, Ceaușescu a recunoscut, într-un interviu luat în iulie 1984 de John Wallach, că trupe ale Pactului de la Varșovia au trecut prin România pentru manevre în Bulgaria.
73 (...) În 1984-1985, când România și-a prelungit, pe tăcute, participarea în pactul de la Varșovia, marea intrigă balcanică din cercurile diplomatice era dezacordul grav dintre România și Moscova - care ar fi urmat să schimbe în mod esențial termenii înnoirii acordului.
74 (...) URSS, Ungaria, Bulgaria, Germania de est și Cehoslovaci au votat [ONU 1982] au votat de mai multe ori împreună cu Statele Unite decât România.
59 (...) Românii se consideră o insulă latină într-o mare de slavi, chiar dacă ei sunt înconjurați de slavi (ruși, bulgari, iugoslavi) și maghiari. O mare parte din trecutul etnic și lingvistic al românilor provine din surse occidentale (latine și romane), datând din așezarea în Dacia a colonilor latini în secolul II. (...)
Există un oarecare element slav în limba română, iar biserica română predominantă, cea ortodoxă, este înrudită cu biserica ortodoxă rusă, ca o ramură autonomă a bisericii bizantine (grecești) ortodoxe de la Constantinopol.
61 (...) De fapt, Moscova este cea care câștigă, având un aliat întărit de asistența, prestigiul și comerțul cu Occidentul și lumea a treia și pozând drept o țară comunistă din interiorul Pactului de la Varșovia care acționează mai intens decât Iugoslavia - adică separat de Moscova.
62 (...) România nu are frontieră directă cu o țară occidentală și este înconjurată de țări comuniste, dintre care numai Iugoslavia nu este membră a Pactului de la Varșovia. (...) Astfel, în mare parte datorită soartei și poziției geografice, România este prinsă între sovietici, unguri și bulgari.
67 (...) Chiar și ambasadorul iugoslav în România (Milos Melovski) mi-a spus, în septembrie 1982, că el nu se îndoiește că România transferă tehnologie sovieticilor.
69 (...) Confruntat cu aceste știri și cu alte rapoarte privitor la trupe sovietice călătorind prin România, de obicei între Moscova și Bulgaria, Ceaușescu a recunoscut, într-un interviu luat în iulie 1984 de John Wallach, că trupe ale Pactului de la Varșovia au trecut prin România pentru manevre în Bulgaria.
73 (...) În 1984-1985, când România și-a prelungit, pe tăcute, participarea în pactul de la Varșovia, marea intrigă balcanică din cercurile diplomatice era dezacordul grav dintre România și Moscova - care ar fi urmat să schimbe în mod esențial termenii înnoirii acordului.
74 (...) URSS, Ungaria, Bulgaria, Germania de est și Cehoslovaci au votat [ONU 1982] au votat de mai multe ori împreună cu Statele Unite decât România.
4. Tragedia impusă de comuniști în România și Departamentul de Stat
84 (...) În aria sud-estică a Europei, românii au reprezentat un front răsăritean de apărare a civilizației occidentale în fața triburilor asiatice și a altor invadatori neoccidentali. Aflați izolați, ca singurii vorbitori de limbă romanică din Europa de Est, înconjurați de slavi și de unguri, românii au cheltuit mult energie în încercările lor de a supraviețui. Moștenirea națională religioasă a României a fost cea răsăriteană, ortodoxă (grecească) de la Bizanț.
85 (...) România privea mai mult spre apus decât o făceau celelalte state balcanice, cu precădere spre Roma și Paris, pentru a-și descoperi rădăcinile etnice și lingvistice. România și românii descind din colonii romanizați-latinizați din secolele II și III. Dar izolarea de-a lungul veacurilor de ocupație și dominație de către imperiile rus și turc, într-o anumită măsură i-a despărțit pe români de curentele centrale ale dezvoltării istorice occidentale.
90 „(...) compot bulgăresc, (...)” [Ana Blandiana, Totul, „Amfiteatru”, 1984]
98 (...) Studiul [Departamentul de Agricultură al SUA, 1982] arăta că în Germania de Est, Cehoslovacia și Ungaria se consuma de peste trei ori mai multă carne decât în România, iar în Polonia, Bulgaria și URSS de aproape trei ori mai mult pe cap de locuitor(12).
12 = World Meat Consumption Up, „New York Times”, 25 august 1981, D6L.
104 (...) Dar, având în vedere planul diabolic al lui Ceaușescu de a-și făuri o Românie în propriu-i chip balcano-stalinist, totul a fost în zadar.
112 (...) Mii de români emigrează ilegal în fiecare an și mulți sunt împușcați când încearcă să treacă frontiera cu Iugoslavia cu destinații occidentale.
84 (...) În aria sud-estică a Europei, românii au reprezentat un front răsăritean de apărare a civilizației occidentale în fața triburilor asiatice și a altor invadatori neoccidentali. Aflați izolați, ca singurii vorbitori de limbă romanică din Europa de Est, înconjurați de slavi și de unguri, românii au cheltuit mult energie în încercările lor de a supraviețui. Moștenirea națională religioasă a României a fost cea răsăriteană, ortodoxă (grecească) de la Bizanț.
85 (...) România privea mai mult spre apus decât o făceau celelalte state balcanice, cu precădere spre Roma și Paris, pentru a-și descoperi rădăcinile etnice și lingvistice. România și românii descind din colonii romanizați-latinizați din secolele II și III. Dar izolarea de-a lungul veacurilor de ocupație și dominație de către imperiile rus și turc, într-o anumită măsură i-a despărțit pe români de curentele centrale ale dezvoltării istorice occidentale.
90 „(...) compot bulgăresc, (...)” [Ana Blandiana, Totul, „Amfiteatru”, 1984]
98 (...) Studiul [Departamentul de Agricultură al SUA, 1982] arăta că în Germania de Est, Cehoslovacia și Ungaria se consuma de peste trei ori mai multă carne decât în România, iar în Polonia, Bulgaria și URSS de aproape trei ori mai mult pe cap de locuitor(12).
12 = World Meat Consumption Up, „New York Times”, 25 august 1981, D6L.
104 (...) Dar, având în vedere planul diabolic al lui Ceaușescu de a-și făuri o Românie în propriu-i chip balcano-stalinist, totul a fost în zadar.
112 (...) Mii de români emigrează ilegal în fiecare an și mulți sunt împușcați când încearcă să treacă frontiera cu Iugoslavia cu destinații occidentale.
5. Nicolae Ceaușescu - nebunul favorit al Washingtonului
117 (...) Puțini dintre șefii de stat circulă atât de mult ca Ceaușescu sau primesc atâția vizitatori, ceea ce face parte din rolul său de lider politic important, în linia lui Tito.
119 (...) El a fost comparat cu Alexandru cel Mare și Iulius Cezar și a fost grupat în portrete omagiale alături de eroii istorici ai României: Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare.
117 (...) Puțini dintre șefii de stat circulă atât de mult ca Ceaușescu sau primesc atâția vizitatori, ceea ce face parte din rolul său de lider politic important, în linia lui Tito.
119 (...) El a fost comparat cu Alexandru cel Mare și Iulius Cezar și a fost grupat în portrete omagiale alături de eroii istorici ai României: Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare.
7.Întrevederile de la Washington cu președintele Reagan și cu secretarul de stat George Shultz
144 [Lawrence Eagleburger/Departamentul de Stat] A mai subliniat că Iugoslavia necesita și aprecia poziția de tampon a României între ea și URSS.
144 [Lawrence Eagleburger/Departamentul de Stat] A mai subliniat că Iugoslavia necesita și aprecia poziția de tampon a României între ea și URSS.
8.Întrevederi la Washington cu Lawrence Eagleburger, Elliott Abrams și senatorul Jesse Helms
152 (...) Cunoscut fie ca Lawrence al Macedoniei, fie ca Vulturul, Eagleburger reprezenta, în rezumat, sinteza Serviciului Străin. (...)
În acea parte a lumii [Europa de Est], Iugoslavia era pentru el [L. E.] de un interes primordial și, din acest motiv, atenția i se îndrepta și spre România.
155 (...) Înainte de a ajunge pe culmile carierei diplomatice la Departamentul de Stat, în afară de alte posturi, Eagleburger a fost ambasador în Iugoslavia. În 1986, automobilele fabricate în Iugoslavia, care costau sub 4.000 $ bucata, se vindeau foarte bine în SUA(2).
2 = Potrivit relatărilor, Kissinger Associates au ajutat la desfacerea produselor iugoslave pe piața americane.
152 (...) Cunoscut fie ca Lawrence al Macedoniei, fie ca Vulturul, Eagleburger reprezenta, în rezumat, sinteza Serviciului Străin. (...)
În acea parte a lumii [Europa de Est], Iugoslavia era pentru el [L. E.] de un interes primordial și, din acest motiv, atenția i se îndrepta și spre România.
155 (...) Înainte de a ajunge pe culmile carierei diplomatice la Departamentul de Stat, în afară de alte posturi, Eagleburger a fost ambasador în Iugoslavia. În 1986, automobilele fabricate în Iugoslavia, care costau sub 4.000 $ bucata, se vindeau foarte bine în SUA(2).
2 = Potrivit relatărilor, Kissinger Associates au ajutat la desfacerea produselor iugoslave pe piața americane.
9. Înalți oaspeți americani în România: de la secretarul de stat Alexander Haig la vicepreședintele George Bush
176 Ceaușescu își impresiona oaspeții prin cunoștințele sale de politică mondială și prin abilitatea de a-și nuanța prezentarea, pentru a-l face pe conviv să creadă că nu avea de-a face doar cu un simplu aderent la Pactul de la Varșovia, cum ar fi bunăoară un bulgar sau un rus.
184 (...) Voiajul vicepreședintelui în Iugoslavia, România, Ungaria și Austria l-a înfățișat clar pe Bush în rolul său de bun soldat al Departamentului de Stat. (...) Pur și simplu, perindarea lui Bush pe la cei trei B (Belgrad, București și Budapesta) a avut loc în concordanță cu dorința Departamentulu ide a reitera politica de diferențiere prin intermediul unui oficialități guvernamentale de cel mai înalt rang posibil.(...)
După banchetul dat în onoarea vicepreședintelui și înnoptarea la Belgrad, am zburat spre București cu avionul Air Force 2, împreună cu Bush, în dimineața zilei de 18 septembrie 1983. La hotelul Intercontinental din Belgrad, cât și la bordul avionului, funcționarii Consiliului Național de Securitate făceau în mod cavaleresc ultimele retușuri ale reafirmării politicii americane de diferențiere față de Europa de Est, ce avea să fie pronunțată în curând.
176 Ceaușescu își impresiona oaspeții prin cunoștințele sale de politică mondială și prin abilitatea de a-și nuanța prezentarea, pentru a-l face pe conviv să creadă că nu avea de-a face doar cu un simplu aderent la Pactul de la Varșovia, cum ar fi bunăoară un bulgar sau un rus.
184 (...) Voiajul vicepreședintelui în Iugoslavia, România, Ungaria și Austria l-a înfățișat clar pe Bush în rolul său de bun soldat al Departamentului de Stat. (...) Pur și simplu, perindarea lui Bush pe la cei trei B (Belgrad, București și Budapesta) a avut loc în concordanță cu dorința Departamentulu ide a reitera politica de diferențiere prin intermediul unui oficialități guvernamentale de cel mai înalt rang posibil.(...)
După banchetul dat în onoarea vicepreședintelui și înnoptarea la Belgrad, am zburat spre București cu avionul Air Force 2, împreună cu Bush, în dimineața zilei de 18 septembrie 1983. La hotelul Intercontinental din Belgrad, cât și la bordul avionului, funcționarii Consiliului Național de Securitate făceau în mod cavaleresc ultimele retușuri ale reafirmării politicii americane de diferențiere față de Europa de Est, ce avea să fie pronunțată în curând.
10.Oaspeți americani în România: de la Ministerul Comerțului, Malcolm Balridge, la Președintele Șefilor de Stat Major, John Vessey jr.
194 (...) Iar dacă unii membri ai Congresului, puțini la număr, se aventurează în Europa de Est, atunci destinația este Grecia, Iugoslavia ori Turcia.
194 (...) Iar dacă unii membri ai Congresului, puțini la număr, se aventurează în Europa de Est, atunci destinația este Grecia, Iugoslavia ori Turcia.
200 (...) A fost, de fapt, vorba de o escală, fiindcă era greu să aduci mulți membri ai delegației Congresului din Grecia în România, mai ales la început de iarnă.
Epilog
214 În ajunul vizitei 1985, Shultz a declarat că vizita urma să arate sprijinul pentru „identitățile și aspirațiile României, Ungariei și Iugoslaviei”, ale fiecăreia în parte(5).
5 = Shultz Says European Trip Will Show US Supports Autonomy, („Los Angeles Times” - „Washington Post” News Service), „The News and Observer”, Raleigh/Carolina de Nord, 8 decembrie 1985, 21A
222 (...) Politica noastră de facilitare a titoismului, ceaușismului ori kadarismului este discutabilă și ar trebui să ne concentrăm primordial să sprijinim guverne pro-capitaliste, pro-democratice și pro-drepturi ale omului, guverne libere.
224 (...) Fostul vicepreședinte al lui Tito, Milovan Djilas, a spus că „opoziția poloneză este un cancer incurabil al rezistenței democratice în trupul blocului răsăritean”(19). Chiar dincolo de observația valabilă a lui Djilas, (...).
19 = Denis Bark (ed.), Promovarea păcii: politica externă a SUA la mijlocul anilor 80, Stanford/California, Hoover Institution Press, Stanford University Press, 1984 p. 250.
214 În ajunul vizitei 1985, Shultz a declarat că vizita urma să arate sprijinul pentru „identitățile și aspirațiile României, Ungariei și Iugoslaviei”, ale fiecăreia în parte(5).
5 = Shultz Says European Trip Will Show US Supports Autonomy, („Los Angeles Times” - „Washington Post” News Service), „The News and Observer”, Raleigh/Carolina de Nord, 8 decembrie 1985, 21A
222 (...) Politica noastră de facilitare a titoismului, ceaușismului ori kadarismului este discutabilă și ar trebui să ne concentrăm primordial să sprijinim guverne pro-capitaliste, pro-democratice și pro-drepturi ale omului, guverne libere.
224 (...) Fostul vicepreședinte al lui Tito, Milovan Djilas, a spus că „opoziția poloneză este un cancer incurabil al rezistenței democratice în trupul blocului răsăritean”(19). Chiar dincolo de observația valabilă a lui Djilas, (...).
19 = Denis Bark (ed.), Promovarea păcii: politica externă a SUA la mijlocul anilor 80, Stanford/California, Hoover Institution Press, Stanford University Press, 1984 p. 250.