Nicolae N. Constantinescu (redactor responsabil), Dicționar de economie politică, Editura Politică, București, 1974
Colegiul de redacție:
prof. univ. dr. docent Nicolae N. Constantinescu, membru corespondent al
Academiei RSR (redactor responsabil)
prof. univ. dr. Gheorghe P. Apostol, membru corespondent al Academiei de
Științe Sociale și Politice
conf. univ. dr. Constantin Bichi
prof. univ. dr. Niță Dobrotă
prof. univ. dr. Constantin Enache
prof. univ. dr. Constantin Manolescu
prof. univ. dr. Marin Mehedințu
conf. univ. dr. Nicolae Nichitu
conf. univ. dr. Costache Sandu
conf. univ. dr. Gheorghe I. Tomescu
prof. univ. dr. Ioan Zahiu, membru corespondent al Academiei de Științe Sociale
și Politice (membri)
conf. univ. dr. Viorica Nicolae
conf. univ. dr. Costache Sandu (secretari științifici)
Editura Politică (decorată cu ordinul „Steaua RSR”
clasa I):
Natalia Stănciulescu, șef de redacție
Mircea Șerb, redactor principal
Ioan Zahiu, director adjunct (responsabil)
Valeriu Șuteu, coordonare lexicografică
19 ACUMULARE PRIMITIVĂ A CAPITALULUI, (...). De
asemenea, a. p. a c. în țara noastră a fost frânată de jugul otoman și
habsburgic, (...).
22 AGER PUBLICUS (expresie latină:
„domeniu public”), denumire dată domeniilor (terenurilor) a aparținând puterii
publice în timpul imperiului sclavagist roman. Inițial, a. p. s-a bazat
pe vechea proprietate comună asupra pământului și cuprindea: pământuri arabile,
păduri, izlazuri, căi publice, mine, cariere etc. Aceste terenuri erau date în
folosință în feluri diferite. Cu timpul, patricienii au uzurpat a. p.
din vechiul imperiu roman. Asemănător cu a. p., la germani a fost
„marka”, la ruși „mir”, la iugoslavi „zadruga”, la români „obștea” sau
„comunitatea sătească” etc.
33 „ANTI-DUHRING”, (...). În 1916, apare în
„Biblioteca socialistă”, nr. 57, „Originea socialismului științific”, care
reprezintă o traducere aproape integrală a capitolelor din „A.-D.”, ediția III,
din 1894, prefațată de dr. C. Racovski, care se reeditează în 1920 la
București sub titlul „Originile socialismului științific”. (...)
35 ARISTOTEL (384-322 î. e. n.), filozof grec,
geniu universal al antichității. În sfera preocupărilor sale se înscriu
probleme de logică, filozofie, matematică, fizică, biologie, psihologie, etică,
estetică, istorie etc. Pornind de la ideea că unele fenomene aparțin de
economie (economia naturală), iar altele de crematistică (arta de a face bani),
A. explică evoluția comerțului, banii, bogăția socială etc. Subliniază
legătura dintre comerț și bani, considerând banii un rezultat al schimbului. A.
sesizează pentru prima oară proprietățile mărfii (valoare de întrebuințare și
valoare de schimb), faptul că mărfurile se schimbă între ele în anumite
proporții, fără a preciza însă elementul comun care stă la baza schimbului. A.
apreciază sclavia ca un fenomen natural. Op. pr.: „Organon”, „Metafizica”,
„Politica”, „Poetica”, „Etica nicomahică”.
57 BANCA INTERNAȚIONALĂ DE COLABORARE ECONOMICĂ
(BICE), organizație economică internațională a țărilor socialiste membre ale
CAER, care a început să funcționeze de la 1 ianuarie 1964. Documentul
constitutiv al acestei organizații a fost Convenția privind decontările
multilaterale în ruble transferabile și organizarea BICE, semnată la 22 octombrie
1963 de către guvernele RP. Bulgaria, RS Cehoslovacă, RDG, RP
Mongolă, RP Polonă, RSR, RP Ungară și URSS. Sediul BICE se află la Moscova.
(...)
58 BANCA INTERNAȚIONALĂ DE INVESTIȚII (BII),
organizație economică internațională a țărilor socialiste membre ale CAER, care
a început să funcționeze de la 1 ianuarie 1971, cu sediul la Moscova, având ca
membri: RP. Bulgaria, RS Cehoslovacă, RDG, RP Mongolă, RP Polonă, RSR,
RP Ungară și URSS. (...)
89 CAMĂTA, dobândă excesivă percepută la
capitalul cămătăresc împrumutat. (...) C. avea un nivel foarte ridicat,
ajungând în vechea Romă la peste 50%, iar în feudalism la 100% și
chiar la 200%. Cauza unui astfel de nivel ridicat al c. a constituit-o cererea
mare pentru credit în condițiile unor resurse bănești limitate, monopolizate de
către cămătari. (...)
91 CANTEMIR, Dimitrie (1673-1723), cel mai
erudit și mai de seamă umanist român al epocii feudale, domnitor al Moldovei.
(...) (...), a luptat pentru înlăturarea jugului otoman și pentru
independența românilor. (...) În această lucrare sunt cuprinse idei de o
deosebită importanță pentru destinul poporului nostru în acele vremuri: (...);
raporturile dintre Moldova și Imperiul Otoman; (...). (...) În
concepțiile sale mercantiliste, C. ținea seamă de existența jugului otoman,
de necesitatea luptei pentru înlăturarea acestuia, pentru obținerea
independenței, (...). (...) Op. pr.: (...); Incrementa atque decrementa aulae
othomanicae (1716); (...).
99 CAPITALISMUL ÎN ROMÂNIA, procesul de destrămare a feudalismului,
de naștere și dezvoltare a capitalismului pe teritoriul țării noastre. (...)
Existența jugului otoman și habsburgic, monopolul turcesc asupra
exportului, (...)
105 CATO CEL BĂTRÂN sau Consulul (Marcus
Porcius Cato Maior; 234-149 î. H.), om politic și scriitor roman, exponent al
aristocrației sclavagiste. Îi aparține faimosul dicton „divide et impera”
(dezbină și stăpânește) folosit de clasele exploatatoare ca mijloc de subjugare
a maselor. Preocupările sale sunt pe multiple planuri: arta războiului și a
dreptului, morale, politice și economice. În domeniul economic, C. oferă
soluții de lucrare a pământului și de realizare a produselor, cultivă spiritul
de economie și de prevedere, denunță luxul și risipa. Op. pr.: Originea,
Tratat de agricultură.
110 CEAUȘESCU, NICOLAE (n. 1918, la Scornicești, jud.
Olt), (...). (...) (...), opera sa România pe drumul construirii societății
socialiste multilateral dezvoltate (din care au apărut 10 volume), apărută
antologic în limbile (...), sârbo-croată, (...), turcă etc
se bucură astăzi de o tot mai largă notorietate pe plan mondial.
127 CLASĂ MUNCITOARE, clasă socială a producătorilor
direcți de bunuri materiale și servicii productive, în cadrul diviziunii
sociale a muncii, (...). Noțiunea de proletariat a apărut pentru prima
dată în Roma antică și desemna totalitatea cetățenilor săraci; (...).
(...)
128 CLASĂ SOCIALĂ, grup mare de oameni reuniți prin
locul deținut istoricește determinat al producției sociale, prin poziția lor
(de cele mai multe consolidată și consfințită prin lege) față de mijloacele de
producție, prin rolul lor în organizarea socială a muncii, prin modul de
obținere și prin mărimea părții de care dispun din avuția socială. (...) C.
s. a stăpânilor de sclavi, clasa dominantă, exploatatoare în orânduirea
sclavagistă, formată din latifundiari, proprietari de mari ateliere
(ergasterii), armatori, preoți, care erau proprietarii mijloacelor de
producție și ai sclavilor.
133 COLON, (în imperiul roman și în evul mediu
timpuriu), cultivator de pământuri (provenit din om liber sau sclav eliberat)
care lua pământ de la latifundiar spre a-l lucra și dădea în schimb o arendă,
de obicei în natură. Colonatul a reprezentat germenele modului de producție
feudal născut în sânul celui sclavagist aflat în descompunere, iar c. au fost
premergătorii iobagilor.
137 COMISIA DUNĂRII, comisie internațională
constituită din reprezentanții țărilor riverane care au participat în 1948 la
Convenția de la Belgrad: Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia,
România, Ucraina și URSS. În 1966 a aderat la ea și Austria. Din 1954, sediul C.
D. este la Budapesta. C. D. are ca sarcină întreținerea fluviului în stare
navigabilă, stabilirea unor reguli de navigație unitare, prezentarea de
recomandări pentru unificarea taxelor de navigație, a obligațiilor sanitare ș.
a. C. D. se bazează pe drepturile egale și suveranitatea statelor riverane
direct interesate în dezvoltarea navigației pe Dunăre.
138 COMISIA ECONOMICĂ ONU PENTRU EUROPA, organism
economic regional cu caracter permanent al Consiliului Economic și Social al
ONU, înființat la 28 martie 1947, cu sediul la Geneva, din care fac parte 34 de
țări: Albania, (...), Bulgaria, (...), Cipru, (...), Grecia,
(...), Iugoslavia, (...), Turcia, (...).
146 COMUNITATEA ECONOMICĂ EUROPEANĂ, grupare
monopolistă cu caracter integraționist a nouă țări vest-europene, independente
din punct de vedere politic, care și-au unit piețele naționale într-un sistem
comercial, agricol și industrial unic, în scopul creării unei piețe comune și
apropierii politicilor economice ale statelor membre, promovarea în zona
integrată a dezvoltării concertate a activităților economice și a expansiunii
economice, strângerea relațiilor dintre țările membre. (...) (...); dintre
țările europene sunt asociate la CEE: Grecia (1962), Turcia (1964),
Malta (1971). CEE a încheiat acorduri preferențiale cu Spania și Israel
(1971), Cipru, Egipt și Liban (1972) și un acord nepreferențial cu
RSF Iugoslavia (1973).
156 CONSILUL DE AJUTOR ECONOMIC, organizație internațională
de colaborare economică între state socialiste suverane și independente, care
își întemeiază activitate pe principiile independenței și suveranității
naționale, egalității în drepturi, neamestecului în afacerile interne,
avantajului reciproc, întrajutorării tovărășești, internaționalismului
socialist, organic legate între ele. În ianuarie 1949, guvernele Bulgariei,
Cehoslovaciei, Poloniei, Ungariei și URSS – pornind de la propunerile făcute de
România și URSS – au hotărât înființarea CAER. Ulterior au aderat noi membri: Albania
(aprilie 1949, dar din 1962 nu mai ia parte la activitatea
consiliului), RDG (1950), RP Mongolă (1962), Cuba (1972); din 1964, pe baza
unui acord participă și Iugoslavia în unele probleme de
colaborare de interes reciproc.
178 „CONTRIBUȚII LA CRITICA ECONOMIEI POLITICE”, una
din cele mai valoroase opere economice, filozofice și politice ale lui Karl
Marx, publicată în 1859, concepută ca o vastă lucrare ce urma să se contureze
în șase cărți. (...) Pornind de la unele idei apărute în lucrările
lui Aristotel, Smith și Ricardo, Marx precizează clar deosebirile dintre
valoarea de întrebuințare și valoarea de schimb a mărfii, dezvăluind pentru
prima dată legătura dialectică dintre aceste categorii economice și abordează
cei doi factori drept o unitate a contrariilor care exprimă contradicția
mărfii. (...)
217 CURENTUL INDUSTRIALIST DIN ROMÂNIA, orientare în
gândirea economică din România care milita pentru dezvoltarea industrială a
țării. (...) În mod firesc problema industrializării a găsit ecou și în rândul
socialiștilor. C. Dobrogeanu Gherea, C. Racovski, Ștefan Stâncă
ș. a. au relevat însemnătatea industriei pentru destinele țării.
235 DIALECTICĂ, teorie generală a principiilor
devenirii naturii, societății și gândirii; teorie și metodă de cunoaștere a
existenței care surprinde pe plan logic-conceptual esența procesuală și
dinamică a realității obiectivă. (...) Etapele și momentele mai importante ale
evoluției metodei dialectice în istoria gândirii filozofice sunt: în antichitate,
intuițiile dialectice, vag dezvoltate de primii materialiști greci,
elementele dialectice ale gândirii lui Heraclit, unele conexiuni
dialectice dezvăluite în studiul existenței și logice de Aristotel;
239 DIRECȚIA CENTRALĂ DE DISPECER A SISTEMELOR
ENRRGETICE, organizație specială a țărilor membre ale CAER, cu sediul la Praga,
înființată prin semnarea unui acord în iulie 1962, între
reprezentanții Bulgariei, Ungariei, Cehoslovaciei, Poloniei, RDG și
URSS, la care a aderat în 1964 și România. (...) Prin rețeaua electrică a
României, Bulgariei și Ungariei se realizează legătura și cu sistemul
energetic al RSF Iugoslavia.
249 DOBREV, Kristiu (n. 1903), economist
bulgar, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Bulgare de
Științe. Cercetări în domeniul economiei politice a socialismului. Op. pr.: Despre
sarcinile și organizarea comerțului democrat-popular (1949); Prețul de
cost în producția industrială (1954); Legitățile construcției socialiste
în R. P. Bulgaria (1965); Construcția societății socialiste dezvoltate –
sarcina fundamentală Partidului Comunist Bulgar (1970).
267 ECONOMIA MONDIALĂ. 1. (...) În antichitate,
grecii, fenicienii și romanii desfășurau comerț cu un
important număr de popoare. Cu toate acestea, nici în antichitate și
nici în evul mediu nu se poate vorbi de e. m.
269 ECONOMIE POLITICĂ, știință care studiază relațiile
sociale de producție, adică relațiile economice dintre oameni, legile care
guvernează producția, repartiția, schimbul și consumul, bunurilor materiale și
serviciilor economice în societatea omenească pe diferitele trepte ale dezvoltării
acesteia. Denumirea de e. p. a apărut în secolul XVII și provine din utilizarea
cuvintelor grecești: oicos = casă, gospodărie, nomos
= lege și polis = cetate, oraș, societate (de unde și politeia
= organizarea socială). (...)
301 ERASM din Rotterdam (Erasmus Desiderius Rotterdamus,
pseudonimul lu Gerhard Gerhards) (1466-1536), umanist renascentist olandez.
(...) A avut un rol important în răspândirea culturii clasice a antichității.
(...)
310 FABIANISM; curent doctrinar oportunist care
propovăduia trecerea de la capitalism la socialism pe calea reformelor mărunte,
fără luptă de clasă; desemnează orientarea politică, economică și socială a
membrilor Societății fabienilor (Fabian Society), un club „academic”
englez, creat în 1884, care și-a împrumutat titulatura de la numele
generalului roman Fabius Cunctator (Temporizatorul).
333 FOURIER, Charles (1772-1837), socialist utopic
francez, unul din marii precursori ai socialismului științific. (...) Forma de
organizare socială a noii orânduiri a văzut-o în falangă (falanster).
311 FALANSTER, denumire dată de socialistul utopic francez
Charles Fourier sistemului de clădiri în care trebuia amplasată falanga
(o grupare de aproximativ 1500-1600 de persoane), care reprezenta celula de
bază a sistemului de organizare imaginat de el (sistemul societar sau
asociaționist), bazat pe munca în comun, în opoziție cu sistemul capitalist.
(...)
350 GRIGOROV, Kiril (n. 1909), economist
bulgar, profesor universitar. Cercetări în domeniul istoriei gândirii
economice. Op. pr.: Tendințe noi în critica burgheză a economiei politice
marxiste. O critică marxistă a criticilor burghezi ai marxismului (1953), Lupta
contra ideologiei burgheze în sfera teoriilor economice contemporane
(1964), Societatea industrială unică. Mască și realitate (1970), Istoria
doctrinelor economice (1970).
383 INTERCHIM, organizație internațională a țărilor
membre ale CAER creată în 1969 de RP Bulgaria, RS Cehoslovacă, RD
Germană, RP Polonă, URSS și RP Ungară, la care în 1971 a aderat și RS România. Sediul
organizației este la Halle – RDG. Ea are drept scop organizarea colaborării și
cooperării economice și tehnico-științifice în domeniul produselor chimice
de mic tonaj. (...)
385 INTERMETAL, organizație internațională cu sediul la
Budapesta, creată în 1964 de țările socialiste membre ale CAER
interesate în colaborarea și cooperarea economică în domeniul metalurgiei:
RP Bulgaria, RS Cehoslovacă, RD Germană, RP Polonă, RP Ungară, URSS și
RS România ca țară asociată. (...)
391 IONESCU DE LA BRAD, Ion (1818-1891), agronom,
economist și statistician român care a luat parte la revoluția de la 1848,
situându-se pe poziții democrat-revoluționare. (...) Op. pr.: Excursion
agricole dans la plaine de la Dobroudja (1850), (...).
399 JAK, Natan (n 1902), economist bulgar,
profesor universitar, membru al Academiei Bulgare de Științe. Cercetări în
domeniul economiei politice, istoriei economice și istoriei gândirii economice.
Op. pr.: Renașterea bulgară (1949), Istoria doctrinelor economice
(1949), V. Kolarov despre dezvoltarea economică și socială a Bulgariei (1951),
Concepțiile economice ale lui Dimitri Blagoev (1955), Istoria
economică a Bulgariei (1957), Istoria gândirii economice în Bulgaria
(1961).
401 KAMENOV, Evghenii (n. 1908), economist
bulgar, profesor universitar, membru al Academiei Bulgare de Științe. Cercetări
în domeniile dezvoltării economice a Bulgariei, relațiile economice între
țările socialiste și capitaliste, Piața Comună, țările în curs de dezvoltare
din Asia și Africa. Op. pr.: Economia democrațiilor populare (1943), Relațiile
economice între țările socialiste și țările capitaliste. Premise obiective și
trăsături caracteristice (1960), Piața comună. Cauze și consecințe
(1965), Schimbul neechivalent între țările în curs de dezvoltare și statele
capitaliste dezvoltate (1968).
407 LATIFUNDIE, suprafață de pământ de mare
întindere aparținând unui proprietar privat. Apărută încă în sec. III
î. e. n. în Roma antică, pe calea acaparării „pământurilor
publice” și ale țăranilor săraci de către vârfurile conducătoare, l. a
existat în toate orânduirile bazate pe proprietatea privată asupra pământului.
În imperiul roman, l. a reprezentat principala formă a producției
sclavagiste. (...)
407 LAZAROV, Kiril (n. 1895), economist bulgar,
profesor universitar, membru corespondent al Academiei Bulgare de Științe.
Cercetări în domeniul financiar și al sistemului de credit în socialism. Op.
pr.: Acumularea socialistă în perioada primului și celui de-al doilea cincinal
în R. P. Bulgaria (1957), Finanțele R. P. Bulgaria (1959), Sistemul
de credit în R. P, Bulgaria ()1959), Dezvoltarea economică a R. P.
Bulgaria (1961).
448 Marx, Karl (1818-1883), filozof, economist,
întemeietor al comunismului științific. (...) În 1841 și-a susținut teza de
doctorat întitulată Deosebirea
dintre filozofia naturii la Democrit și filozofia naturii la Epicur, (...).
453 MATEEV, Evghenii (n. 1920), economist
bulgar, profesor universitar, membru al Academiei Bulgare de Științe. Domenii
de cercetare: planificarea economiei naționale, teoria reproducției lărgite,
productivitatea muncii, eficiența economică a producției sociale. Op. pr.: Productivitatea
muncii în socialism și planificarea economiei naționale (1956), Productivitatea
muncii și reproducția în socialism (1961), Planificarea de perspectivă
și cibernetica economică (1966), Rentabilitatea și planificarea
(1970), Balanța economiei naționale (1971).
453 MATEEV, Ivan Ștefanov (n.1899), economist
bulgar, profesor universitar, membru al Academiei Bulgare de Științe. Domenii
de cercetare: statistică, aplicarea matematicii în economie, politica
financiară și bancară, venitul național. Op. pr.: Teoria statisticii (1960),
Dezvoltarea teoriei marxiste a reproducției lărgite și a creșterii economice
(1967), Situația și problemele coordonării cercetărilor științifice și
tehnice (1968), Dezvoltarea economică și planificarea în Bulgaria
(1971).
453 MATERIALISM; orientare filozofică fundamentală,
dezvoltată în istoria filozofiei îb opoziție cu idealismul. (...) Explicări
materialiste ale lumii au fost date în filozofia Chinei, Indiei și Greciei
antice, bazate pe observarea nemijlocită a naturii.
468 METROPOLĂ (...) 2.(În antichitate)
Poziția unui oraș-stat în raport cu coloniile întemeiate de el pe
alte teritorii.
481 MODUL DE PRODUCȚIE SCLAVAGIST, primul mod de
producție bazat pe exploatarea omului de către om. (...) Deși productivitatea
muncii fiecărui sclav era redusă, iar plusprodusul ce i se smulgea era relativ
mic, utilizarea sclavilor în masă a permis nu numai realizarea unor construcții
grandioase, dar și dezvoltarea unei producții de mărfuri pe baze sclavagiste și
formarea unor însemnate tezaure în mâinile stăpânilor de sclavi (Grecia,
Roma ș.a.). (...) În procesul destrămării modului de producție sclavagist,
pentru a face față necesității de a-și cultiva moșiile, unii stăpâni de sclavi
au eliberat o parte din robi, colonizându-i pe anumite parcele, cu condiția ca
respectivii coloni să dea o parte din producția obținută și să le facă anumite
munci. Oferind o oarecare cointeresare producătorului, această formă de
exploatare, ce a căpătat numele de colonat, reprezintă un progres
față de sclavagism și a constituit germenele orânduirii feudale în sânul celei
sclavagiste. (...) Pe teritoriul Daciei, sclavia s-a dezvoltat mai mult din a
doua jumătate a sec. I î. e. n. și s-a intensificat în perioada cuceririi
romane, pentru ca societății sclavagiste să-i pună capăt luptele dacilor și
migrația popoarelor, care au dus la retragerea autorităților romane în anul 271
e. n.
487 MONEDĂ, piesă de metal (aur, argint, cupru), cu o
greutate și formă stabilite prin lege, care servește ca mijloc de circulație și
de plată în cadrul economiei unei țări. (...) După Herodot, primele m.
au fost bătute în statul antic Lidia sin Asia Mică (sec. VII î. H.). (...)
Denumirea de monedă provine de la monetăria romană instalată
lângă templul Juno Moneta. (...) Pe teritoriul României, primele monede
autohtone cunoscute au fost drahmele bătute din argint de orașul
pontic Histria, în sec. V-IV î. H. (...)
488 OBȘTE, formă de organizare socială apărută în
comuna primitivă și care în multe țări s-a menținut apoi timp îndelungat în
orânduirile bazate pe proprietatea privată. (...) În schimb, în alte țări ca,
Anglia, Bulgaria, Danemarca, Germania, Polonia, România, Serbia,
unde feudalismul a apărut îndeosebi pe baza descompunerii relațiilor de
producție sclavagiste, nematurizate, o. sătească s-a menținut și în
feudalism, jucând un rol important.
531 ORGANIZAȚIE DE COOPERARE ȘI DEZVOLTARE ECONOMICĂ
(OCDE), grupare de state constituită în 1961, în locul fostei Organizații
europene de cooperare economică creată în 1948, care urmărește ridicarea
nivelului economic al țărilor membre și dezvoltarea comerțului mondial, prin
coordonarea politicii economice și comerciale a țărilor membre. Din OCDE
fac parte 18 țări europene:
(...), Grecia, (...), Turcia, iar din 1964 SUA, Canada și
Japonia. Țări cu statut special: Australia, Finlanda, Iugoslavia.
Sediul organizației este la Paris.
533 ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE PENTRU EDUCAȚIE,
ȘTIINȚĂ ȘI CULTURĂ (UNESCO), instituție specializată, autonomă,
interguvernamentală, creată în noiembrie 1946, care, potrivit Actului
constitutiv, are drept scop: „să contribuie la menținerea păcii și securității,
întărind, prin educație, știință și cultură, colaborarea între națiuni în
scopul asigurării respectului universal al dreptății, al legii, al drepturilor
omului și al libertăților fundamentale pentru toți oamenii, fără deosebire de
rasă, sex, limbă sau religie, pe care Carta ONU le recunoaște tuturor
popoarelor”. (...) Cu sprijinul moral și material al UNESCO, a fost înființată
în 1963 la București Asociația Internațională de Studii Sud-Est Europene
(AISSEE), (....).
535 ORGANIZAȚIA TRATATULUI NORD-ATLANTIC (NATO),
alianță militară cu caracter agresiv încheiată la 4 aprilie 1949 la Washington
de: (...). La 18 februarie 1952, au aderat Turcia și Grecia,
(...).
540 PARA, subunitate a leului vechi (de
calcul), utilizată în țările române după dispariția din circulație a talerilor
olandezi (mijlocul secolului XVIII). Leul vechi era împărțit în 40 de parale.
Termenul a fost împrumutat din sistemul monetar al Imperiului Otoman. Paralele
turcești au circulat în Principatele Române până la adoptarea sistemului
național bănesc în 1867.
543 PATRON 1. (În Roma antică) Denumire
dată unui patrician în raporturile pe care le stabilea cu liberții,
denumiți clienți. În schimbul anumitor servicii aduse de client, patronul
era dator, la rândul său, să apere în justiție interesele acestuia.
558 PLANUL MARSHALL, program de sprijinire a refacerii
economice țărilor europene occidentale
după al doilea război mondial și de sporire a influenței SUA în această parte a
lumii, numit astfel după numele inițiatorului său, generalul american George
Marshall. (...) Planul Marshall a fost aplicat, pentru început, Greciei
și Turciei (1948). (...)
559 PLATON (427-347 î. e. n.), filozof
și scriitor grec, întemeietor al idealismului obiectiv. Pe lângă probleme
filozofice, P. stăruie și asupra unor fenomene social-economice privind diviziunea muncii, funcțiile banilor,
organizarea statului etc. P. a sesizat că în statul sclavagist existau
„două orașe dușmane”, unul al săracilor și altul al bogaților, considerând
această diviziune ca naturală. P. elaborează de pe pozițiile stăpânilor de
sclavi teoria „statului ideal”, potrivit căreia societatea se împărțea în trei
clase: 1) filozofii, 2) militarii, 3) agricultorii și meșteșugarii, primele
două clase ocupându-se cu probleme de conducere și apărare, iar cea de a treia
clasă de munca fizică. În ceea ce privește modalitatea de tratare a banilor, P.
poate fi considerat ca un precursor al teoriei nominaliste a banilor. Op. pr.: Republica,
Protagora, Banchetul, Parmenide, Sofistul.
707 SISTEMUL ECONOMIC MONDIAL SOCIALIST, totalitatea
economiilor naționale ale statelor socialiste independente și suverane, bazate
pe proprietatea socialistă a fiecăruia asupra mijloacelor de producție și pe
relațiile de producție de tip nou dintre aceste state, fundamentate pe
principiile marxism-leninismului și internaționalismului socialist, ale
respectării suveranității și independenței naționale, neamestecului în
treburile interne, egalității în drepturi, avantajului reciproc și
întrajutorării tovărășești. (...) În prezent, s. e. m. s. este constituit din
14 state suverane și independente: R. P. Albania, R. P. Bulgaria, (...) R.
S. F. Iugoslavia, (...). (...) În intervalul 1950-1972, producția
industrială a țărilor socialiste a crescut, după cum urmează: R. P. Bulgaria
de 14 ori; (...); R. S. F. Iugoslavia de 6, 92; (...). În R. P:
Albania, ritmul mediu anual al producției industriale prevăzut în
cincinalul 1971-1975 este de 10,0-10,75%. În procesul industrializării
socialiste în R. P. Albania o atenție deosebită s-a acordat industriei
cărbunelui, materialelor de construcție, textile și alimentare, energetică; în R.
P. Bulgaria au fost create și dezvoltate ramuri industriale hotărâtoare
pentru progresul economic: electrotehnica, construcțiile de mașini, chimia,
energia electrică; (...) în R. S. F. Iugoslavia au apărut și s-au
dezvoltat noi ramuri și subramuri industriale: autocamioane, tractoare, construcții
de nave, electrotehnică, chimică; (...).
715 SOCIETATE MIXTĂ 1.Formă de cooperare economică și
tehnico-științifică pe plan extern, constând în organizarea și promovarea unui
tip special de întreprinderi în domeniul producției industriale și agricole, al
activității de construcții, transporturi, comerț, cercetare și servicii, care
poate lua naștere pe teritoriul țării noastre cu participarea unor parteneri
străini sau în străinătate, cu participare românească. (...) O bogată
experiență în acest domeniu au RSF Iugoslavia, RP Ungară etc.
735 SUPRAPOPULAȚIE RELATIVĂ, populația muncitorească
excedentară în raport cu necesitatea medie de valorificare a capitalului. (...)
2) Suprapopulația latentă sau agrară, formată din populația
excedentară in agricultură, adică din muncitori agricoli și din țărani
sărăciți, lipsiți în cea mai mare parte din pământ și inventar agricol. (...) Industria
din aceste țări beneficiază însă de exodul suprapopulației latente din zonele
mai puțin dezvoltate din Europa (sudul Italiei, Grecia, Turcia, Spania,
Portugalia), precum și din numeroase țări în curs de dezvoltare din Asia,
Africa și America Latină, unde suprapopulația latentă este deosebit de mare.
(...)
770 TEORIA „ROMÂNIA – ȚARĂ EMINAMENTE AGRICOLĂ”,
teorie economică retrogradă, expresie a intereselor înguste ale moșierimii și
ale burgheziei agrare din a doua jumătate a secolului XIX și din prima jumătate
a secolului XX. (...) Din această cauză, teoria „România – țară agricolă
eminamente agricolă” a fost combătută atât de reprezentanții burgheziei
industriale (D. P. Marțian, B. P. Hasdeu, A. D. Xenopol), cât și de o serie de
economiști burghezi în secolul XX (Șt. Zeletin, M. Manoilescu), și mai ales de
reprezentanții proletariatului revoluționar (documentele PSDMR și PCR,
respectiv de C. Dobrogeanu-Gherea, C. Racovski, L. D. Pătrăscanu).
TRATATUL DE LA VARȘOVIA, tratat de prietenie,
colaborare și asistență mutuală încheiat la 14 mai 1955, pe termen de 20
de ani, între R. P. Albania (care s-a retras în 1968), R. P.
Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. S. România, R.
P. Ungară și URSS, ca mijloc de apărare față de Organizația Tratatului
nord-atlantic – blocul agresiv NATO. (...)
783 ȚARĂ ÎN CURS DE DEZVOLTARE, țară în care nivelul
și structura forțelor de producție se situează sub realizările de vârf posibile
în condițiile oferite de știința și tehnica vremii. În această categorie se
includ marea majoritate a fostelor colonii din Africa, Asia, America Latină, țări
aflate pe calea unei dezvoltări de sine stătătoare, precum și unele țări
socialiste (Iugoslavia, România) sau capitaliste (Grecia,
Turcia, Spania). (...) Țări cum sunt Argentina, Brazilia, Mexic, Algeria,
România, Iugoslavia, Spania etc ar putea fi incluse în această categorie
[țări cu economie relativ mai avansată],
dar toate aceste țări se găsesc încă mult în urma țărilor cu economie
dezvoltată.
799 VARRO, Marcus Terentius (116-27 î. e. n.), erudit
scriitor roman. A abordat probleme de literatură și lingvistică, etică,
politică, economie, istorie, geografie, astronomie, educație etc. În domeniul
economiei s-a preocupat în mod deosebit de problema agrară. Acestei probleme
i-a consacrat tratatul de economie rurală Res rusticae, una din puținele
sale opere complete păstrate până azi.
810 XENOFON (430-355 î. e. n.), istoric, filozof
și scriitor grec, discipol al lui Socrate, adversar neîmpăcat al democrației
ateniene. În scrierile sale X. s-a ocupat și de unele probleme de economie cum
sunt: diviziunea muncii, veniturile, banii, politica economică, manifestând –
cum remarca Marx – un „instinct burghez”. Între lucrările cu caracter economic
se numără Oeconomicos și De vectigalibus.
ANEXE
817-819 Monede naționale
Nr. crt. – Țara –
Denumirea unității monetare – Paritate aur (g aur fin)*
2 – Albania - Lek
– 0,0178
17 – Bulgaria –
Leva – 0,760
24 – Cipru – Pound
– 2,133
42 – Grecia – Drachma
– 0,027
58 – Iugoslavia –
Dinar – 0,043
116 – Turcia –
Lira – 0,059
*Paritățile sunt
rotunjite, cele reale având în general 6 cifre reprezentative. Ele redau
situația cunoscută la 20 noiembrie 1974. Unele monede nu mai au paritate aur,
iar numeroase altele au parități formale.
Unități de măsură
folosite în practica națională și internațională
821 IV. Unități de măsură
pentru lungime folosite în diferite țări pe lângă sistemul metric sau
anglo-saxon
Unitatea de măsură – Țara
– Echivalentul în sistemul metric sau alte unități
(...)
Dirraa/Dra/Pic – Cipru
- 60,96 cm
(...)
Palaz – Iugoslavia –
0,03634 m
(...)
Pike – Grecia – 0,68580
m
(...)
Stopa – Iugoslavia
– 0,360 m
823 IV. Unități de măsură
pentru suprafață folosite în diferite pe lângă sistemul metric sau
anglo-saxon
Unități de măsură – Țara –
Echivalent din sistemul metric sau alte unități
(...) Donum sau Dunum – Cipru
– 1.335,8 mp
(...) Donum sau Dunum – Turcia
– 919,04 mp
Dunum – Iugoslavia –
1.000 varas pătrați
(...)
Khvat pătrat – Iugoslavia
– 3,60 mp
Stopa – Iugoslavia
– 0,0999 mp
Yeni Donum – Turcia
– 2,471 acri
827 IV. Unități de măsură
pentru greutate folosite în diferite țări pe lângă sistemul metric sau
anglo-saxon
Unitatea de măsură – Țara
– Echivalentul în unități de măsură din sistemul metric sau alte unități
(...)
Funt de Viena – Iugoslavia
– 0,56006 kg
(...)
Kantar sau Cantar – Cipru
– 228, 614 kg
(...)
Oka – Grecia –
1,28 kg
Oka – Iugoslavia –
1,28 kg
Oka - Turcia –
1,2829 kg
Oka sau Okka – Cipru
– 1,27 kg
(...)
Rottel – Turcia –
0,5645 kg
(...)
Yeni Okka – Turcia
– 1 kg
830-831 IV. Unități de
măsură pentru capacitate folosite în diferite țări pe lângă sistemul metric sau
anglo-saxon
Unitatea de măsură – Țara
– Echivalentul în unități din sistemul metric sau alte unități
(...)
Keila – Cipru –
36,368 l
832-841 Unități de măsură
speciale ale celor mai importante mărfuri din comerțul internațional
Denumirea unității – Țara
– Greutate în kg
(...)
Materii prime textile
1.Bumbac
(...)
Kantar – Turcia –
56,45