Calvarul meu în România (SCHIEBOLDT 1952)

Kurt Schieboldt, Calvarul meu în România, trad. D. Hogea (germ. 1952), Tinerama, 1992,

 

V.Și am revenit cu toții jivine

(77) Așa cum legea străveche și nescrisă a naturii ne cere tuturor să luptăm pentru viață cu calm și cu îndârjire, tot așa, aceeași lege ne obligă atunci când simțim că pecetea morții ne-a însemnat, să căutăm, ca în antichitate, să ne arătăm resemnați și împăcați cu soarta.

 

VIII.Amintiri și iar amintiri. Campania din Sud

(92) Așteptam în zona Turnu Măgurele – Corabia ca eșalonul nostru să fie „săltat” peste Dunăre, la Nicopole, în Bulgaria. Aflu că această localitate, fost raia turcească, era baza de expediție a multor incursiuni de pedepsire și jaf în Țările Române. (…)

În camera mea am un divan vechi de modă turcească, atât de lat încât îmi închipui că nici cel mai corpolent pașă nu a reușit să-l umple. (…): o atmosferă orientală, vestigiu al unei culturi și dominații de secole mă înconjoară…

(92-3) Se pare că și în preocupările sexului slab, în multe familii de aici – influența otomană a lăsat urme adânci: timpul am văzut că și-l petrec în discuții nesfârșite și cu nimicuri femeiești, într-o lâncezeală întretăiată de trăncăneli.

(104) În Roma antică, sclavii erau aceia cărora le era dat să aducă veștile rele. Prima reacție a stăpânului era uneori îngrozitoare, (…).

 

 

XI.Vindecații fac o călătorie pe ruta Sighișoara-Cisnădie-Titu

(127) Bisericile și fostele mănăstiri, cu zidurile groase, ofereau oamenilor [sași] adăpost în vremuri de restriște, când năvăleau mongoli, turci sau alții îi fugăreau.

(1290 Orașul [Sibiu], bine fortificat, a rezistat asediului turcesc din 1442 (…).

 

XII.Supraviețuitorule, unde ți-e sufletul?

(151) Căci ce a fost Roma în flăcări a lui Neron față de orașe cu comori de artă transformate în cenușă?

 

 

Ion I. C. Brătianu. Activitatea politică (SCURTU 1992)

 Ioan Scurtu, Ion I. C. Brătianu. Activitatea politică, Museion, București, 1992, 143

 

Lupta pentru confirmarea internațională a Marii Uniri din 1918

(55) Pe această bază, Brătianu a cerut – în numele guvernelor Greciei, Poloniei, Regatul Sârbo--Croato-Sloven, Cehoslovaciei și României – dreptul de a examina proiectul tratatului înainte ca acesta să fie adoptat și înmânat delegației austriece. Ca urmare a acestei intervenții, la 29 mai, delegații celor 5 țări au fost invitați la ministerul de externe al Franței, unde li s-a prezentat un rezumat al proiectului tratatului de pace, fără clauzele militare și cele privind reparațiile, care urmau să fie formulate ulterior.

(57) Obiecții cu privire la proiectul tratatului de pace cu Austria au formulat și delegații Poloniei, Cehoslovaciei, Regatului Sârbo-Croato-Sloven și Greciei. Primul ministru britanic aprecia că „Brătianu a luat conducerea revoltei împotriva a ceea ce s-a numit amestecul arbitrar și neautorizat din partea marilor puteri în afacerile interne ale celor mici” (27).

27 = Constantin Botoran et alia, România și Conferința de pace de la Paris (1918-1920), Cluj, Dacia, 1983, 357.

 

Activitatea pentru consolidarea statului national unitar român.

(69) Evenimentul încoronării din 1922 a avut și o semnificație internațională, marcată de participarea reprezentanților (…), Iugoslaviei, (…), Greciei, (…).

 

Sfârșitul activității politice

(101) Era stăpân pe toate formele luptei politice, de la cele desfășurate într-un mare areopag internațional, cum a fost Conferința de pace, (…).

 

Anexe

4.Discurs la Mesajul Tronului (9 dec. 1905)

(113)  Când aș fi ispitit să cad în asemenea greșeală, m-aș uita la figura d-lui ministru de justiție și m-aș aduce la realitate, căci mi-aș aminti că Arhimede a fost omorât de un soldat brutal pe când era absorbit de speculațiuni filozofice și de teorii matematice.

(George Fotino (ed.), Discursurile lui Ion I. C. Brătianu, vol. II, Cartea Românească, București, 1933, p. 233-57; 259-60)