Egon Klepsch (președintele Parlamentului
European), Europa Culturii, Napoli, 5 septembrie 1993, „Tomis”,
Constanța, noiembrie 1993
O moștenire supremă a fost, pentru Italia și Europa, aceea a școlilor de filosofie și gândire din Magna Grecia; și la fel de mare a fost aceea a vocației universaliste a civilizației elenice, a legiuitorilor săi și a fondatorilor de orașe, al proiectului, foarte uman chiar dacă nedesăvârșit, al polisului antic. (…) Spiritul european modern a trecut aici primele probe și, înaintea altor locuri, în sudul țării, în chiar regiunile care își trăseseră gloria din școlile din Magna Grecia și (…). (…)
E
simptomatic să constatăm astăzi, în pragul celui de a treilea mileniu, când
problema raportului dintre unitatea europeană și identitatea Statelor
naționale se pune cu tărie, s-a gândit să se ajungă la un concept - subsidiaritatea - care își afundă
rădăcinile departe în timp. Un astfel de concept are o tradiție în istoria
ideilor politice și sociale; i se pot găsi urme în operele lui Aristotel și San Tommaso d Aquino. (…)
Pentru
Europa au fost
desăvârșite cercetările umaniste și versiunea latină a lui Marsilio Ficino care au făcut din gândirea lui Platon și Plotin patrimoniul tuturor țărilor
din Occident și au întemeiat Republica literaria.
Italia meridională, și Napoli în special, au contribuit la constituirea acestei tradiții într-un mod determinant, de la primii zori ai lumii clasice, și pentru un lung arc de secole, au rămas reședința sa privilegiată, fără ca lumina ei să fi lipsit vreodată și să se fi întunecat de tot