George Călinescu, Aproape de Elada, Supliment 1985 „Revista de istorie și teorie literară”, Academia de Științe Sociale și Politice a RSR
Oratoria și celebritatea
(27) Iată ce scrie Setembrini ()
despre Emmanuelle Orchi da Como, predicator: „În prima predică începe cu păunul
căruia îi descrie coada, apoi vorbește de măr, apoi de jocul cu mingea, de iarba
pe pajiște, de știința lui Ptolemeu, de T. Brache, Fracastoro, de unde sare la
Hercul, Alexandru, Bucifal care
seaman cu amvonul.”
Prietenele
noastre cărțile
(47) Îl văd pe Dinu Păturică jucând menuet cu vătafii
în straie orientale.
Discriminații,
49-64
(51) Grecia
e mai uscată, mai tragic sudică,
spre a vorbi astfel.
(55) Într-un anume fel, concetățeni ai lui Caragiale, suntem mai incisivi, mai greci, totuși literatura lui Sadoveanu și a nuveliștilor
îndeobște arată o simpatie
excesivă pentru om.
(59) Nu-i aci (Beatrice – Dante) nimic bizantin, nimic fantastic.
Civilizație și cultură
(69) Noi, oamenii, nu mai stăm turcește, ca nomazii, ci folosim acest
instrument de odihnă a trupului (scaun).
(La un symposion platonic)
(87-88) Mă gândesc
că dacă în monotonia picturii de cameră, ar apărea în România o școală romantică a marei compoziții. și Occidentul ar lua cunoștință de maeștrii români pictând o lume bizară între barbarie și civilizație, Occident și Orient, căzută într-o nemișcare
academică, lumea într-un cuvânt a lui Pann, Filimon, I. Caragiale și M. Caragiale,
Barbu, care e o lume clasică,
îmbrăcată extravagant pitoresc, atunci Occidentul s-ar pasiona pentru literatura noastră și ceea ce nouă ni se pare banal, ar fi nou.
[Rostul femeii
române]
(93) Se zice că o regină a
amazoanelor, auzind de Alexandru cel
Mare, a dorit să perpetueze speța cu ajutorul acestui superb exemplar viril. Prin aceasta, principiul izolării în sterilitate a fost încălcat.
8.Gaston Migeon/Carnete , 188-90
(189) ) Nearchos,
generalul lui Alexandru cel Mare, se
îmbrăca în mătase chineză. (...)
Bizantini.
Sub Constantin cel Mare apar
veșmintele de mătase, țesute sau
brodate (San Vitale din Ravenna).
Deși probabil grecii sub Valens și Valentinian, secolul IV,
primeau mătăsuri brute din Orientul
extrem; abia în secolul VI, sub Iustinian, Constantinopolul află secretul creșterii viermilor de mătase prin doi călugări, care aduc
semințe de dud în bastoane de bambus găurite. În 1204 Constantinopolul e luat de cruciați, venețienii trag profit pentru atelierele lor din prada
enormă.
11.Trattati del Cinquecento sulla donna/Carnete,
196-200
(200) În Tracia, Lidia, Iliria fetele obișnuiau să strângă prin comercializarea
favorurilor, (...).