Michel Rainelli, Comerțul internațional, trad. C. Atudosei (Paris 1988), Humanitas/Repere-Economie-6, București, 1992, 160 p.
I.Comerțul internațional în secolele XIX și XX
Secolul al XXX lea și apariția unor noi națiuni
dominante
Perioada 1945-1980
Repartiția geografică a schimburilor; repunerea în
cauză a predominanței nord-americane
22 (...) Tendințele înregistrate pe ansamblul
perioadei sunt următoarele:
(..)
-diminuarea mai accentuată a ponderii grupei țărilor
Europei de Est, de la 12,2% la 9%.
23 Tabelul VII Repartiția exporturilor mondiale de
mărfuri pe zone geografice în perioada 1963-1985 (în procente)(1)
Grup țări – 1963 – 1968 – 1973 – 1978 – 1980 - 1985
(...)
Europa de Est – 12,2 – 11,3 – 10,0 – 9,7 –
9,0 – 10,7
1 = Cifrele pentru 1985 sunt date pentru a avea o imagine
completă a tendinței generale. (...)
Sursa: Calcule pe baza cifrelor GATT:
Le commerce mondiale en 1980-1987,
Geneve, 1981, Annexe, tabl. A 23
Le commerce mondiale en 1985-1986,
Geneve, Annexe, tabl. A 13
24 Tabelul VIII Matricele exporturilor mondiale în
1955, 1968 și 1986
Destinație - Regiuni industriale - Țări în curs de
dezvoltare – Europa de Est – Total mondial
Origine
Regiuni industriale – 1955 – 38,7 – 17,2 – 1,1 – 61,3
1968 – 49,6 – 13 – 2,5 – 67,6
1986 – 52 – 12,2 – 2 – 68
Țări în curs de dezvoltare – 1955 – 18,3 – 6,5 – 1,1 –
25,8
1968 – 13,4 – 3,8 – 0,8 – 18,5
1986 – 12,7 – 5,1 – 1,3 – 19,6
Europa de Est
– 1955 – 2,2 – 1,1 – 7,5 – 9,7
1968 – 2,5 – 1,7 – 7,1 – 11,3
1986 – 2,8 – 1,7 – 6 – 10,9
Total mondial – 1955 – 61,3 – 24,7 – 9,7 – 100
1968 – 67,2 – 18,9 – 10,9 – 100
1986 – 69,2 – 19,4 – 10,4 – 100
Matricea exporturilor mondiale
demonstrează în ce măsură schimburi între țări comparabile constituie un
fenomen esențial pentru regiunile industrializate și pentru țările Europei
de Est.
II.Comerțul internațional în anii 80
Evoluția exporturilor
35 Tabelul XII Valoarea exporturilor mondiale pe zone
de proveniență în perioada 1981-1986 în procente
Țări – 1980 -1981 – 1982 – 1983 – 1984 – 1985 – 1986
(...)
Europa de Est
– 9,5 – 9,4 – 10,5 – 11,3 – 11,0 – 10,8 – 10,8
Total – 100 – 100 – 100 – 100 – 100 – 100 – 100
36-37 Tabelul XIII Matricea exporturilor mondiale în
1973 și 1986 în procente din totalul exporturilor
Destinație – America N – Japonia – Europa V – America
Latină – Asia – Orientul Mijlociu – Africa – Europa E - Total
Proveniență
America N 1973 -
- - - - - - 5 – 167
1986 - - - - - - - 4 - 136
Japonia 1973 - - - - - - - 3 – 64
1986 - - - - - - - 7 - 99
Europa V 1973 - - - - - - - 23 – 451
1986 - - - - - - - 22 - 443
America Latină 1973 - - - - - - - 3 – 52
1986 - - - - - - - 5 - 43
Asia 1973 - - - - - - - 2 – 56
1986 - - - - - - - 6 - 92
Orientul Mijlociu 1973 - - - - - - - 2 – 49
1986 - - - - - - - 1 - 37
Africa 1973 - - - - - - - 2 – 37
1986 - - - - - - - 1 - 24
Europa E 1973 – 2 – 3 – 23 – 2 – 3 – 2 – 3 – 56 – 99
1986 – 3 – 3 – 21 – 3 – 8 – 3 – 2 – 60 - 100
Importuri Total (2) 1973 - - - - - - - 98 – 1000 (1)
1986 - - - - - - - - 104 - 1000 (1)
1 = 574 miliarde de dolari în 1973, 2119 în 1986.
2 = Totalul cuprinde regiunile care nu fac parte din
regiunile enumerate.
Sursa: Raport GATT, 1987, tabel A13.
39 Principalele caracteristici ale comerțului mondial în
1986, care completează informațiile furnizate de tabelul XII și sunt evidente
în tabelul XIII sunt următoarele:
(...)
-țările Europei de Est sunt singurele care
scapă parțial acestui model, deoarece comerțul lor este orientat numai
în proporție de 26% către țările industrializate, față de 55%
care se realizează între ele.
Dezechilibre naționale
Polarizarea balanțelor
42-43 Tabelul XIV Soldul tranzacțiilor curente în
perioada 1980-1986 în miliarde dolari prețuri curente
Soldul balanței comerciale
Țara sau zona – 1980 – 1981 – 1982 – 1983 – 1984 –
1985 – 1986
(...)
Europa de Est (4)–
6 – 2 – 13 – 13 – 18 – 8 – 4
Soldul tranzacțiilor invizibile
Țara sau zona – 1980 – 1981 – 1982 – 1983 – 1984 –
1985 – 1986
(...)
Europa de Est (4)
– 5 - (-5) – (-6) – (-5) – (-5) – (-4) – (-3)
4 = Până în 1983 este vorba de ansamblul țărilor cu
economie planificată, cuprinzând, pe lângă țările Europei de Est, și RP
Chineză.
Sursa: Rapoartele anuale 52, 54, 55 și 57 ale BRI,
1982, 1984, 1985, Bale.
III. Principalele teorii ale comerțului internațional
Teoriile bazate pe diferențele internaționale în
domeniul tehnologiei
Verificările empirice
69 (...) În aceste condiții, teoria este redusă
la o propoziție de tipul: comerțul internațional trebuie să fie mai intens în
industriile în care activitatea de cercetare-dezvoltare este relativ importantă
decât în cele în care aceasta este relativ redusă. Această proporție a
fost verificată și în cazul altor țări decât Statele Unite (Japonia, Grecia...)
și altor sectoare (electronica, bunurile de consum de folosință îndelungată,
petrochimia...).
V. Protecționismul și liberul schimb
Compararea avantajelor liberului schimb și ale
protecționismului
110 (...) Acuzația de dumping este
adesea invocată împotriva țărilor care au nevoie urgentă de devize și a
căror comerț este controlat de stat. Este vorba, în principal de
produsele exportate de țările Europei de Est, în cazul cărora
producătorii din Comunitatea Europeană au evidențiat asemenea practici
(de exemplu, în cazul motoarelor electrice). (...)
VII. Firmele și comerțul internațional
Firmele multinaționale și schimburile internaționale
Locul firmelor multinaționale în cadrul schimburilor
146 (...) Fără a mai putea stabili cu precizie data,
din cauza secretului care înconjoară această decizie, se știe că firma Renault
nu mai produce în Franța modelul „4 L”: vânzările pe piața franceză sunt
asigurate datorită exporturilor filialei iugoslave, fără îndoială,
începând din 1986. (...)