Ioan Țiplic, Alexandru Madgearu, Românii în opera Notarului Anonim, Cluj-Napoca, 2001, 259 p. + 5 h.
în
„Acta Terrae Septemcastrensis”, I, Arheologie.
Studii Clasice. Medievistică, Editura Economică București, Sibiu, 2002, p.
215-219
217 (...) În acest context, el argumentează faptul că
este imposibil ca acel Gylas, ce se creștinează la Constantinopol și-l
cheamă la curtea sa pe episcopul Hieroteus, să fie același cu Gylas cel
Tânăr, care este înfrânt de Ștefan I. (...)
Discutând relația Moraviei cu Ungaria, Al. Madgearu
consideră că Moravia Mare nu putea controla zona saliferă a Transilvaniei,
deoarece, dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, Bulgaria nu ar fi putut
introduce în 892 „embargoul” asupra sării exportate în Moravia
(p. 168), iar elementele de tip Kottlach se explică, în viziunea autorului,
prin schimburile intense între spațiul transilvan și cel moravian. Afirmația
este contrazisă de o alta: această dominație bulgară asupra teritoriului
dintre Dunăre și Tisa este un fapt real... În 827, khaganul
bulgar Omurtag (814-831) a atacat Panonia francă și a cucerit ținutul
Srem, pe care Bulgaria l-a păstrat și după încheierea păcii în
832... (p. 35), iar pe de altă parte autorul admite prezența populației
vest-slave la Sălacea. (...)
218 Astfel, noi
considerăm că Bulgaria era în măsură să blocheze transportul de sare
din Transilvania, deoarece stăpânea sau deținea sub influență teritoriile
aflate la confluența Mureșului cu Tisa, controlând astfel calea cea mai
lesnicioasă de transport. (...) Însăși cererea lui Arnulf de Carintia către bulgari
demonstrează existența unui control moravian asupra salinelor din Transilvania.
Al. Madgearu consideră că descoperirile de tip Ciumbrud aparțin unui grup
din arealul de cultură bizantină. Având în vedere faptul că descoperiri de
acest tip au fost făcute în mai multe puncte de pe valea Mureșului Mijlociu, pe
baza afirmațiilor lui A. Madgearu, putem presupune că Transilvania se afla sub
o puternică influență bizantină în cursul secolului al IX lea sau,
având în vedere că suntem în plină epocă a ascensiunii puterii bulgare,
atunci avem de a face cu elemente bulgare. Ne pare curioasă această
ipoteză, având în vedere lipsa materialului de tip Dridu B într-o cantitate mai
mare, care să justifice existența unei comunități bulgare în centrul
Transilvaniei. Dacă pentru sudul Transilvaniei avem documentată influența
bulgară, pentru nordul regiunii este aproape imposibil de stabilit acest
lucru și tocmai aici avem atestate materiale de tip Kottlach și prezența unor
grupuri de slavi vestici. Nu vedem de ce în cazul culturii Dridu B nu putem
face atribuiri etnice, iar în cazul grupului Ciumbrud, pe baza unor analogii
atât în Europa centrală, cât și în cea nord-balcanică, atribuirea
automată este cea în arealul bizantin. (...)
219 (....) Al. Madgearu, pornind de la ipoteze, care
nu sunt verificate prin săpături arheologice, preluând idei mai vechi,
consideră că cetatea de reședință a lui Gelu este la Cluj, iar acel castrum
Clusa ar putea folosi parțial fortificațiile castrului roman care a
existat înaintea constituirii municipiului Cluj-Napoca. (...)
(...) În acest context, autorul apreciază că arealul
sud-carpatic reprezintă din punct de vedere cultural un melanj între
elemente de cultură bizantine, bulgare și slavo-române, iar cultura Dridu,
care nu este răspândită pe tot teritoriul României, nu poate fi atribuită
etnic, fiind caracteristică zonei Dunării de Jos în secolul VIII-X(p.
190). (...)