dr. Ioan Vida, Partidele politice în reglementările juridice contemporane, în
Centrul de Drept
Constituțional și Instituții Politice, Partidele politice, Comunicări
prezentate la seminarul științific din 21 decembrie 1992 organizat cu sprijinul
Curții Constituționale, Monitorul Oficial, București, 1993
115 (...) În Constituția Bulgariei din 1991
se precizează în termeni aproape similari [Constituția Spaniei] că viața
politică în Republica Bulgaria este fundamentată pe principiul
pluralismului politic și că nici un partid sau ideologie nu
pot fi proclamate sau afirmate ca partid sau ideologie de stat (art. 10).
116 (...) Rând pe rând, din constituțiile statelor
socialiste au dispărut prevederile referitoare la rolul conducător al
partidelor comuniste. În unele țări, asemenea partide au fost interzise (Rusia),
în altele s-au autodizolvat (România) sau și-au schimbat denumirea și chiar doctrina
(Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria).
117 (...) În acest sens, este posibil ca în
constituție să se prevadă că înființarea partidelor este liberă (art. 21 din
Constituția RFG) sau că partidele pot fi constituite și pot acționa în mod
liber, cu respectarea constituției și a altor dispoziții legale (secțiunea 3
din Constituția Ungariei) ; că exercitarea dreptului de asociere
nu poate fi supusă unei autorizații prealabile (art. 12 din Constituția
Greciei din 11 iunie 1975).
119-120 (...) În legătură cu această problemă s-au
conturat două mari sisteme de soluționare a pretențiilor ridicate de partidele
politice de a fi finanțate:
a)finanțarea partidelor politice din fonduri private
(Danemarca, Islanda, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda);
b)finanțarea publică a partidelor politice (Elveția,
Suedia, Franța, Spania, Austria, Grecia, Portugalia ș. a.)(18)
18 = Financement des partis politiques: une pierre
angulaire des democraties pluralistes (Rapport de la commission des
relations parlamentaires et publiques). Rapporteur M. Bruno Stegagnini, Conseil
de l Europe, Strasbourg, 1989, p. 5