duminică, 14 mai 2023

Dascăli greci și dascăli români (GHICA 1882)

 Ion Ghica, Dascăli greci și dascăli români*

în Ion Ghica, Scrisori alese, Editura pentru literatură și artă a Uniunii Scriitorilor din România, București, 1950

*Tipărită în „Convorbiri literare”, nr. 9, 1 decembrie 1882, sub titlul Corespondența dintre d-nii Vasile Alecsandri și Ion Ghica, XIII

 

106 22 Octombre 1882

Iubite amice,

Îți mai aduci aminte, amice, de
... vremea cea frumoasă
Chind un dascalos grecos
Inarmat c-o varga grosa
Paradosă(1) faneros(2)
Aritmerichi
Ke(3) gramatichi
Ke istorichi
Ap-eedo-p-echi(4)
Cu domniile fanarioților se introdusese în țară o mulțime de dascaleci (loghiotati), ca institutori prin casele boierești. Ei învățau pe coconași să vorbească limba Fanarului cu Vodă și cu marele Postelnic, când s-or face mari.
1 paradosa = preda
2 faneros = clar
3 ke = și
4 ap-eedo-p-echi = de aici până acolo
107 N-am apucat pe dascălii cei iluștri: pe Lambru Fotiadi, pe Vardalah, pe Comita, care purtau ișlic și ciacșiri(1), dar am cunoscut pe vestitul Kirkireu de soioasă memorie, care crescuse pe Banul Manolache Băleanu și l-a dădăcit până la moarte; am văzut pe elegantul Mitilineu, cu un ochi la făină și cu altul la slănină, cu pălăria în forme tingirii, largă în fund de două ori cât diametrul capului și pusă pe-o ureche; el, după ce isprăvise pe Niculache și pe Ștefan Golescu, feciorii lui Dinicu Golescu, trecuse la Crețulești, și la urma urmei, se făcuse neguțător de ciorbă, hrănind cu deopotrivă îngrijire și stomacul și spiritul tinerimii care îi încăpea în mână. Am cunoscut pe crudul Corița, care îi bătea pe verii mei de-i zvânta. Am parastisit (2) pe fiii lui Brutus cu epicul Aristia și am trăit un an întreg cu blajinul Likeardopolu, care cânta din Norma pe psaltichie.
De la zaveră el lepădase lebadeaua (5) și tombatera (6)și se îmbrăcase nemțește; (...)
Metoda și programul lor era același pentru toți. Începeau cu Ecoglarion de la file Grigorie (amice Grigorie), un fel de crestomație ad usum delphini(1)) (delfinul era amicul nostru Grigorie Caracaș, în onoarea căruia un dascăl, Crisofora, scrisese acest op).    
1 ciacșiri = pantaloni turcești, de obicei roșii
2 parastisi = a reprezenta
3 Norma = operă de V. Bellini
4 pasltichie = cântare bisericească
5 lebadea = fel de anteriu, manta lungă până la pământ
6 tombateră = probabil ișlic, acoperământ al capului
1 ad usum delphini = nume dat edițiilor din clasicii latini, alcătuite pentru Delfinul, fiul lui Ludovic XIV; în general ediții alcătuite pentru un scop anumit.  

108 Când ajungeai la scoarța din urmă a cărții, se trecea la Terpsitea, așa se numea gramatica compusă de prea învățatul dascăl Neofit Duca; îți da de citeai din Dialogurile morților lui Lucian(2) și te punea la tecnologie(3). Dacă declinai bine numele și conjugai bine verbul, erai scăpat, dacă nu, tipto(4). Loghiotatul nu se turbura dacă înțelegeai sau nu, de știai cine era Caron(5), ce era Stixul(6) și ce putere avea Joe(7). După trei sau patru ani ajungeai la Xenofon sau la Plutarh(8), cu care te deprindea la sintaxă; potriveai, alți trei sau patru ani, numele cu adjectivul, cu adverbul și cu pronumele; de le nimereai, bine, erai scăpat, de nu, tipto! Nici nu vrea să știe dacă înțelegeai copilăria lui Ciru(9), de cunoșteai sau nu locurile pe unde au trecut cei zece mii, sau să caute să te interesezi de viața lui Timoleon(10) sau a lui Epaminonda(11); totul era tecnologia și sintaxa să-i fie cu bine și te trecea la poeți, începând cu Minin aide(1) și în zece ani te dădea gata, tellos(2).
2 Lucian = scriitor satiric grec (120-200)
3 tecnologie = morfologie
4 tipto = bătaie
5 Caron = în mitologia greacă, luntraș care trecea sufletele morților peste râul Styx
6 Styx = râu în Infern în mitologia greacă
7 Joe sau Jupiter = părintele zeilor în mitologia greacă
8 Plutarh = istoric și moralist grec (50-120), autor al vestitelor Vieți ale oamenilor iluștri
9 Timoleon = om de stat grec (410-336 î. e. n.)
10 Epaminonda = vestit general teban (sec. IV î. e. n.)
1 Minin aide = „Cântă mânie”, începutul epopeii Iliada de Homer
2 tellos = desăvârșit

 

109 (...) Când Dumitrache Buzoianu, fecior de boier bogat din Buzău, a isprăvit cartea, Caragea l-a însurat cu vară-sa Sultănica, pe care ai fi văzut-o și tu. Când Neculachi Ghica a ieșit tellos, Vodă i-a dat pe nepoata sa Smărăndița, fata Domniței Nastasicăi și l-a făcut Agă. Când tânărul Manolache Băleanu a fost dus la Curte de Kirkereu, Vodă Șuțu i-a lăsat barbă și i-a dat pe fiică-sa, Domnița Catinca, înzestrând-o cu moșia orașului Târgoviștea.


110 (...) N-a trecut un an și Domnița, nevasta Băleanului, murea din facere. Vodă, tatăl ei, murea otrăvit de ai lui, (...).
Pe când cu dascălii greci, ziua copiilor începea cu răsăritul soarelui și se isprăvea la două ore după apus. (...). Oara cea mai așteptată de copii era somnul de după-amiază, deoarece Grecul nu-ți încuia ușa ca să nu te poți duce să te joci în curte sau în grădină. (...) Grecul se deștepta furios și, ca să poată dormi în pace, îți deschidea ușa și te dădea afară din odaie; atâta pagubă! Pe seară, te duce la plimbare pe dealul Mitropoliei, la grădina Breslei sau a lui Deșliu, unde se găsea cu alți Greci. Apoi acolo să fi auzit novitale și mandate, strategii și filonichii(3); (...).
-Să fi fost eu în locul lui Bozzari(4), zicea viteazul Coriță, nu atacam pe aripa dreaptă; ci trăgeam drept, în mijlocul ordiei(1) și nu lăsam să scape nici un picior de Turc.
3 filonichii = discuții
2 Bozzari = luptător pentru independența Greciei, căzut lângă Missolonghi.
1 ordie = armată

111Mintosul Mitilineu, ca insular ce era, cu cunoștință despre ale mării, striga cât putea:
-De eram eu nu lăsam pe Miauli(2) să dea drumul brulotului(3) pe crivăț, așteptam austrul și ardeam toate corăbiile turcești. Auzi, să-i scape Căpitan Pașa!
(...)
La ochii lor toți eroii acelei lupte gigantice: Bozzari, Colocotroni(4), Coletti, Miauli, Canari, Sahturi, erau numai Greci, nu voiau să știe că Sulioti, Manioti, Speciotti și Epiroti sunt mai toți Arnăuți și Români. De câtăva vreme venise un fel de sălbatec care, când auzea că tratat pe Bozzari de Grec, se înfuria, se răstea la el, strigând:
-Nu Grec, Arvanit(5), bre!
Acela venea de la bătălie.
......
Pe când cu dascălii greci, feciorii de boier învățau românești numai din întâmplare și pe apucate, și unii nu învățau nicidecum.
2 Miaulis = amiral grec, luptător pentru independența patriei sale.
3 brulot = corabie încărcată cu materii ușor inflamabile, folosită pentru a incendia corăbiile inamice
4 Colocotroni = patriot grec în luptele de eliberare de sub turci. A scris o Istorie a Greciei contemporane. 
4 Arvanit = Albanez

 

112 Îmi plăcea să ascult pe logofătul Matache, seara, când citea Viețile Sfinților sau faptele lui Alexandru Machedon, călare pe Ducipal, când s-a bătut cu Por împărat și cu paserile cu ciocul de fier;  (...).
Mama Elena Dudeasca, sora bunică-mea, văduva poetului Iancu Văcărescu, avea sipeturi pline de sineturi(1); mă lua acasă de-i citeam, ceasuri întregi, anaforale de-ale divanurilor de cinci, divanurilor de șapte și ale veliților boieri; (...).
-Vino să te sărut evghenisul(4) mamei, că eu, când mă gândesc la evghenia familiei noastre, îmi vine amețeală.
1 sinet = act
2 velit = mare
4 evghenis = nobil

113 (...) Pe la 1830 Vaillant deschisese școală lângă Stavropoleos și toți feciorii de boieri: Filipești, Grădișteni, Bălăceni, Ghici, Roseti, Budișteni, Golești părăseau dascălii greci și alergau la școala franțuzească.
Tranzițiunea de la școala grecească la cea franțuzească și la cea românească începuse demult, încă din timpul revoluției franceze, (...).
(...) Școalele străine, ale lui Lambru, Vardalah și Vaillant, s-au prefăcut în școale sistematice naționale, cu sute de profesori de istorie, filozofie, matematici, de limbi străine vii și moarte.

115 (...); ar fi fatal să nu avem dulgheri, tâmplari, zidari, croitori, cizmari și să avem numai oameni stropiți cu literatură și filozofie; am ajunge la agoraua(1) Atenei și, în curând, Filip(2) ar fi în cetate. (...)
1 agora = piață publică la Atena, unde se țineau adunările
2 Filip II, rege al Macedoniei. A cucerit Grecia dezbinată (sec. IV î. e. n.)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Alexandru Madgearu, Românii în opera Notarului Anonim (ȚIPLIC 2002)

Ioan Țiplic, Alexandru Madgearu, Românii în opera Notarului Anonim, Cluj-Napoca, 2001, 259 p. + 5 h. în „Acta Terrae Septemcastrensis”, ...