Război și anti-război (TOFFLER 1993)

 Alvin și Heidi Toffler, Război și anti-război, Antet, București, 1995 (eng. 1993), 351 p.

 

Introducere

15 (...) [cartea] Îi este dedicată copilului bosniac a cărui față a fost pe jumătate smulsă de o explozie și mamei lui care privește cu ochi sticloși la ceea ce a mai rămas.

16 (...) Cavaleri, luptători samurai, ieniceri, husari, generali și G. I. Joe-ei defilează necontenit prin paginile istoriei și coridoarele minții.

17 (...) Nu vom oferi aici panacee.

 

 

 

Partea Întâi: CONFLICT

 

 

2. Sfârșitul extazului

 

26 (...) Oamenii s-au împușcat, înjunghiat, bombardat, gazat, asasinat pe diverse alte căi, în Burundi și Bolivia, Cipru și Sri Lanka, Madagascar și Maroc.

 

Concurența apasă pe trăgaci

30 (...) Istoria însă, e împănată cu „războaie de neconceput”. Întrebați-i doar pe cetățenii orașului Sarajevo.

 

 

3. O ciocnire de civilizații

33 (...) De fapt, centrul de greutate al sistemului mondial de putere a început să migreze spre Europa în curs de industrializare, îndepărtându-se de Imperiul Otoman și Rusia țaristă feudală.

 

4. Premisa revoluționară

 

42 (...) De exemplu, se spune că războiul a fost revoluționat atunci când Alexandru cel Mare i-a înfrânt pe perși combinând „infanteria Vestului cu cavaleria Estului”.

 

O convergență ucigătoare

43 (...). Scriind despre războiul din secolul IV înainte de Christos, istoricul Diodorus Siculus raporta că generalul grec Iphicrates, luptând alături de perși împotriva egiptenilor, „și-a făcut sulițele de două ori mai lungi, iar lungimea spadelor s-a dublat”, astfel extinzându-se aria de efect a armelor.

(...) Și totuși, cu toată dezvoltarea meșteșugului arcașilor de-a lungul veacurilor, cea mai lungă bătaie a unei săgeți, până în secolul XIX; a rămas acea bătaie de 600 de metri realizată de turci.

 

5. Războiul din primul val

 

O ocupație sezonieră

48 Cu câteva secole mai târziu, de cealaltă parte a lumii, în Grecia antică, situația nu era foarte diferită, în materie de hrană și agricultură. (...) Astfel, conform istoricului Philip M. Taylor, când grecii se luptau între ei, războiul era „o ocupație sezonieră, cu soldați voluntari proveniți în principal din ferme care nu aveau nevoie de îngrijire în timpul iernii”.

Revenirea rapidă la ferme era esențială. „Cerințele de recoltă ale triadei agriculturii grecești – măslinele, vinul și grâul – nu lăsau decât o lună, două. în timpul cărora acei mici fermieri își puteau găsi răgaz să se lupte”, scrie cercetătorul clasic Victor Hanson în Modul de război apusean(1).

Militarilor greci li se spunea uneori să aducă cu ei provizii de mâncare pe trei zile, când se prezentau la datorie. După aceea, erau dependenți de condițiile locale. Conform istoricului John Keegan, în războaiele dintre orașele-stat, „cea mai mare pagubă i-o putea face un oraș altuia, după uciderea cetățenilor soldați pe câmpul de luptă, era aceea de a-i devasta agricultura”. Peste câteva secole, mult după ce străvechile orașe-stat grecești fuseseră înghițite de istorie, situația rămăsese aceeași.

1= (În orig.) The Western Way of War (n. t.).  

49 Nimeni n-ar considera legiunile romane în zilele lor de glorie ca pe o forță ad-hoc, organizată de mântuială. (...)

(...) În remarcabilul său studiu Despotismul oriental(1), istoricul Karl A. Wittfogel scrie: „Suveranul unei țări feudale nu poseda monopolul acțiunii militare. De regulă, el își putea mobiliza vasalii numai pe perioade limitate, la început pentru trei luni eventual, apoi pentru patruzeci de zile, stăpânii micilor parcele servind adesea numai douăzeci de zile sau zece zile ori chiar mai puțin”.

(...) La fel ca la vechii greci și chinezi, era nevoie de oameni pe terenurile agricole [ale feudalului european].

1 = (În orig.) Oriental Despotism (n. t.)

 

Absența lefurilor

49 (...) Istoricul Tacit, descriind armata romană, citează plângerea unui soldat că, după o viață de „lovituri, răni, ierni aspre, veri pline de molime, războaie cumplite sau păci nefericite”, un legionar inferior, la demobilizare, putea primi puțin mai mult decât un petec de pământ mlăștinos, cine știe pe unde.

 

 

Partea a Treia: EXPLORARE

 

11. Războaie de nișă

 

Lobby pentru L.I.C. [Low Intensity Conflict]

116 (...) Când avioanele americane le-au parașutat alimente sătenilor asediați din Balcani, multe dintre pachete au ajuns mult prea departe de punctele e destinație. 

 

12. Războaie spațiale

 

Asigurând lumea împotriva rachetelor

125 (...) Ministrul italian al apărării s-a pronunțat [UEO, Roma, 1993] în legătură cu  „o amenințare concretă față de tot flancul sudic al Europei” provenind din rapida proliferare a rachetelor și armelor de distrugere în masă. (...) Cu Libia în Sud, cu violentele mișcări islamice care amenință guvernele din tot Nordul Africii, cu războiul din Balcani făcând ravagii exact în ușa vecinului de la est și cu Europa însăși sfâșiată de conflicte politice și etnice, cuvintele sale despre vulnerabilitatea Italiei au avut un mare răsunet.

 

14. Visurile lui da Vinci

 

Super-molime

150 Când Saddam Hussein a incendiat câmpurile petrolifere ale Kuweitului, nu făceau decât să repete ceea ce făcuseră romanii când, conform unor izvoare istorice, au sărat câmpiile Cartaginei, și ceea ce au făcut rușii cu propriile lor câmpii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când au urmat politica „pământului ars” pentru a-i lipsi de hrană pe cotropitorii naziștii.

 

 

15. Război fără sânge?

 

Zidul invizibil

158 (...) Preluând aceste idei, William J. Taylor jr., de la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington, D. C., oferă conflictele din Balcani și Somalia ca exemple perfecte ale nevoii de a accelera dezvoltarea armelor non-letale. (...)

 

Seniori ai drogurilor amețiți

158 Sau să ne imaginăm un raid asupra domiciliului unui șef al traficanților de heroină kurzi care transportă droguri din Valea Bekaa, în Liban, prin Turcia și Bulgaria, pentru a fi distribuită în Europa. Odată informată, o echipă de operațiuni speciale, a armatei turce, bine înarmată și instruită, ar putea folosi puști laser pentru a orbi temporar gărzile din posturi, pulverizând apoi agenți „calmanți” în barăci și dormitoare și ridicându-i pe seniorii buimăciți ai drogurilor, dimpreună cu oamenii lor.

 

 

Partea a Patra: Cunoaștere

 

17. Viitorul spionului

 

Problema G. M.

186 (...) „Analiștii”, declara documentul [Pentagon ianuarie 1993], „par să aibă foarte puțină considerație pentru datele sau genul de forțe de opoziție din Lumea a Treia pe care le-am putea avea de înfruntat” și modul cum „oponenții militari nesemnificativi (cum ar fi forțele sârbești din Bosnia) pot ridica probleme extrem de  tensionate.”

 

18. Accentul

 

Medalia germană

197 Propaganda, scria istoricul Philip Taylor, „a atins majoratul sub vechii greci”.

 

Șase pârghii pentru sucit mințile

199 (...) Poveștile cu atrocități, atât adevărate, cât și false, au intoxicat aerul și în timpul conflictului sârbo-bosniac. (...)

 

Video la video

207 (...) Traducerea automată va însemna, în cele din urmă, că o familie germană poate urmări o emisiune-concurs din Turcia tradusă automat în nemțește.

 

 

Partea a Cincea: Pericol

 

19. Din brăzdare, spade

 

211 (...) Din Franța, Germania, Italia și până în Turcia, Rusia și China, planurile anunțate răsună de exact aceleași cuvinte: desfășurare, rapidă... profesionalizare... apărare antiaeriană electronică mai bună... C3I... precizie... rol mai scăzut al recrutării... operațiuni combinate... interdicție... forțe mai mici... operațiuni speciale... proiectare a puterii...

212 (...) După conflictul din Golf, înțelepciunea convențională afirma că lupta de stil nou n-ar da rezultate în junglele vietnameze sau munții bosniaci. „Nu facem jungle, și nu facem nici munți”, a devenit o vorbă cu tâlc semi-ironică printre ofițerii americani de grad superior.

Un ofițer al Pentagonului, referindu-se într-o corespondență către noi la conflictul din Balcani, spunea: „Ghidajele noastre de precizie sunt bune, dar nu destul pentru a lovi o anumită țeavă de mortier îndreptată spre un sat; muniția e bună, dar prea puternică pentru a distruge numai mortierul, fără efecte colaterale asupra oamenilor și satelor pe care încercăm să le apărăm; și nu avem nimic în genul informațiilor de țintire necesare pentru a supraveghea câteva sute de ținte mici și potențial mobile pe tot terenul accidentat al Balcanilor.”  

 

20. Djinnul descătușat

 

Wall Street și seniorii războiului

232 Scenariul de proliferare [a armelor nucleare] al lui Builder, însă, ne silește să privim în față cazul extrem. (...)

Familiile mafiote, cultiștii Branch Davidieni, grupusculele anarhico-troțkiste, maoiștii Sendero Limonoso, seniorii războiului somalieni și din Asia de Sud-Est, naziștii sârbi și chiar, poate, descreierați individuali, ar putea ține în șah națiuni întregi.

 

21. Zona iluziei

 

238 (...) Nici măcar izbucnirea războiului și genocidului din Balcani n-a clintit complezența vest-europenilor pe-al căror prag se vărsa sânge.

 

Spargerea hotarelor

240 Mass media occidentale descriu în prezent izbucnirile conflictelor etnice din Balcani și Caucaz ca pe o expresie a „înapoierii”.

 

Desuetudinea internațională

245 (...) Totuși, curentul evenimentelor mondiale din anii imediat următori va fi influențat din greu de către jucătorii non-naționali ca afacerile globale, mișcările politice fără frontiere ca Greenpeace, mișcările religioase cum este Islamul și grupările pan-etnice în curs de apariție care doresc să organizeze lumea pe linii etnice – pan-slavii, de exemplu, sau anumiți turci ce visează la un nou Imperiu Otoman care să-i unească pe turcii și turcofonii din Ciprul mediteraneean cu cei din Kirgizstanul de la granița chineză.

 

254 (...) Eșecul socialismului îi propulsează pe iugoslavi spre delirul-cum-religios. (...)

 

 

Partea a Șasea: Pace

 

23. Despre formulele de pace

 

258 (...) În legenda homerică, Menelaos, din partea grecilor, și Paris, dintr-a troienilor, poartă un similar duel decisiv.

 

24. Următoarea formă-de-pace

 

263 (...) Vedem tot mai multe unități militare care s-au desprins de controlul puterii centrale. Unele, în Rusia, se zice că au trecut sub controlul de facto al intereselor locale de afaceri. Altele, ca în regiunile drogurilor, se pot vinde mafiilor criminale. Iar altele lucrează pentru mișcări etnice sau religioase. Altele operează independent de orice autoritate externă. Unele, ca sârbii bosniaci, nimeresc la mijloc. (...)

264 (...) În Bosnia, conform postului de Radio Public Național, forțele ONU au refuzat să protejeze un convoi cu ajutoare umanitare organizat în colaborare de către organizațiile de binefacere catolice și musulmane. Căștile Albastre au explicat că mandatul lor nu se aplică apărării eforturilor  agențiilor private. (...) Dacă e vorba ca ONU să lucreze eficient în Bosniile sau Cambodgiile viitorului, va trebui să împartă puterea la cel mai înalt nivel cu aceste organizații neguvernamentale, ca să nu mai vorbim de corporațiile globale și alte entități.

 

Diplo-frăsuire

264 Ipotezele și instituțiile din Al Doilea Val au ajutat la paralizarea lumii când s-au confruntat cu recentele violențe din Balcani, cu toate atrocitățile, violurile în masă și „purificările etnice” de tip nazist.

265 (...) Fenomenul la care asistă lumea în Balcani este, parțial, un război de Primul Val, purtat de armate neregulate prost înarmate, prost instruite, organizate în grabă și indisciplinate. Unele unități sunt întărite cu elemente din armata de tip Al Doilea Val a fostei Iugoslavii. (...) Europenii și americanii nu erau dispuși să ducă un război din Primul Val sau Al Doilea, susținând că Peninsula Balcanică nu e decât un smârc.

 

Peace, Inc.

265 (...) Guvernele care nu doresc să-și trimită proprii tineri să moară în luptă cu soldații neregulați sârbi, croați sau bosniaci, inclusiv violatori și bandiți genocizi, ar fi putut avea mai puține rezerve față de a permite ONU să contracteze o forță de luptă profesionistă, nepolitică, alcătuită din voluntari ai mai multor națiuni – o unitate de desfășurare rapidă, angajată.

 

Ceruri deschise și minți deschise

268 (...) Amplasamentul fiecărui trăgător sârb, croat sau bosniac va fi, în viitor, identificabil.

 

Urmărind tehnologia

271 (...) Caveat emptor [Atenție cumpărător/Cunoaște înainte de a cumpăra].

 

Trade-in cu arme

273 (…) În sfârșit, și cu asta ne întoarcem în Balcani, nici o strategie a cunoașterii în folosul păcii nu poate ignora cele mai importante surse de informare, informare eronată și dezinformare – mass media.

 

Cum să începi (și să nu oprești) un război

273 (…) Guvernele europene și americane oferă lungi liste de motive  ca să nu riște trupele de uscat și piloții pentru apărarea poporului în suferință din Peninsula Balcanică – bosniaci, croați și sârbi deopotrivă.

274 (…) Pe măsură ce boșii comuniști din diverse zone ale Iugoslaviei se discreditau, în epoca post-Războiul Rece aceștia căutau să se țină de putere schimbând macazul de la ideologia marxistă la religio-tribalism. Intelectuali iresponsabili, ahtiați după putere, le furnizau teorii ale superiorității entice sau religioase și o puzderie de muniții retorice hiper-emoționale. Mijloacele de informare au oferit artileria.

Cu cuvintele lui Milos Vasic, redactor al ziarului „Vreme”, singurul periodic independent din Belgrad, explozia violenței a fost „un război artificial, realmente, produs de către televiziune. Nu au fost necesari decât câțiva ani de propagandă fără scrupule, feroce, șovină, intolerantă, expansionist, pro război, pentru a crea suficientă ură ca să înceapă luptele.”   

Pentru a înțelege ce s-a întâmplat, le-a spus el americanilor cu prilejul unei vizite în timpul războiului, „imaginați-vă Statele Unite cu toate micile posturi tv de pretutindeni reluând aceeași linie editorială – o linie dictate de David Duke. Și la voi ar începe războiul în cinci ani.” Ziarista albaneză Violeta Orosi e de aceeași părere, adăugând că „dezintegrarea Iugoslaviei a început sun forma unui război mediatic”. 

În toate regiunile, fanaticii controlau principalele mijloace de informare, cenzurând, distrugând sau marginalizând cu deliberare pozițiile moderate. În pofida acestui fapt, grupările pro pace și micile ziare și reviste s-au luptat cu disperare să înbușe flăcările urii. Vesna Persic, director al Centrului de Acțiune Anti-Război din Belgrad, a pledat în fața lumii din afară pentru a recunoaște existența „acelora care nu susțin politica de război și ură națională”. În Belgrad au avut loc marșuri pentru pace. Până și la Banja Luka, un bastion al sârbilor bosniaci, în plin mijloc al bătăliilor, un grup de bosniaci, sârbi și croați s-au constituit într-o organizație numită Forumul Civic pentru a lupta împotriva urii etnice și religioase. (…)

275 (…) Dar, cu ajutorul emițătoarelor de la bord [navele pentru embargoul armelor în Marea Adriatică] sau de pe pământul apropiat al Italiei sau Greciei, ONU însăși ar fi putut oferi cu ușurință o voce mediatică pentru moderații reduși la tăcere din toate regiunile, injectând un curent de sanitate în fostele republici iugoslave. (…)

Au trebuit doi ani după izbucnirea războiului pentru ca Statele Unite să anunțe în fine că vor lansa un Radio Serbia Liberă – dar numai pe unde scurte, explicându-se jalnic că o stație pe unde medii ar avea nevoie de emițătoare mai mari lângă zonele țintă. În 1920, compania Marconi din Anglia a transmis un concert cu Dame Neilli Melba care s-a auzit tocmai până-n Grecia, dar în 1993 a fost, cum necum, imposibil să se ajungă la Zagreb sau Belgrad din, să zicem, Italia sau de pe mările din apropiere. Între timp, apăruseră nu mai puțin de 500.000 de antene parabolice în Serbia și Muntenegru și alte 40.000 în Croația, dar nici o agenție internațională n-a profitat de ele.  

276 (…) Conform cu Aaron, care a produs cinci programe tv accesibile prin cablu despre război și pace pentru transmisie în Statele Unite, grupările din Balcani sunt „incredibil de sofisticate în materie de propagandă”. A primit benzi video de propagandă de la toate cele trei tabere angrenate în război, unele din înregistrări fiind chiar măsluite. Câteva proveneau din programele de televiziune sârbești preluate după satelit în Statele Unite și înregistrate pentru distribuție de către activiști americani pro sârbi.

În ciuda persecuțiilor de către fanaticii și guvernele tuturor regiunilor aflate în război, ziariștii, comentatorii de televiziune, echipele de reportaj și alții s-au luptat să vorbească. Aaron afirmă că „grupările și mass media pentru pace ar fi putut cel puțin să primească unele echipamente – computer laptop, camera Sony Hi 8, video-recordere, imprimante laser, modemuri, software și subscripții de la serviciile de informații din restul lumii”.

Problema subliniată de ea depășește sfera Peninsulei Balcanice. (…)

277 (…) Dacă ar exista motive morale și strategice pentru ca Statele Unite să fi preferat stabilitatea în locul unui război în Balcani, armata, îndeplinind o strategie a cunoașterii pentru realizarea acestui obiectiv, ar fi putut lucre împreună cu activiștii americani pentru pace spre a-și sprijini omologii împresurați din zona de război. Organizatorii de pacear fi putut apela la militari pentru nave pe care să-și instaleze stațiile de emisie sau avioane cu care să le livreze  echipamente de comunicații moderaților din Peninsula Balcanică.

 

 

Note

 

3. Ciocnire de civilizații

295 31 = (….) Pe măsură ce se desfășura XX, imboldurile spre industrializare (identificată printr-o eroare tipică drept „occidentalizare”) au ajuns în Turcia musulmană, sub Ataturk, și în Iran, sub Șah, precum și în Brazilia catolică și India hindusă.

 

4.Premisa revoluționară

296 42 = Alexandru [115, Arthur Ferrill, The Origins of War, London,Thames & Hudson, 1988], p. 149.

43 = Iphicrates [115, Arthur Ferrill, The Origins of War, London,Thames & Hudson, 1988], p. 160.

 

5. Războiul din Primul Val

(…)

296 48 = Grecii contra grecilor [371, Philip Taylor, Munitions of the Mind, Wellingborough, England, Patric Stephens, 1990], pp. 25-26, [144, Victor Hanson, The Western Way of War, New York, Oxford University Press, 1989], Introducerea lui Keegan și p. 35.

 

14. Visurile lui da Vinci

303 150 = Romanii în Cartagina: [138, Michael Grant, A History of Rome, New York, Scribner, 1978], p. 144.

 

18. Accentul

307 196 = Propaganda în Grecia antică [371, Philip Taylor, Munitions of the Mind, Wellingborough, England, Patric Stephens, 1990], p. 31.

 

24. Următoarea formă-de-pace

313 (...) 374 = Vasic: Voci calme din Balcani, „The New York Worker”, 3 martie 1993.

374 = Violeta Orosi, Ziaristica albaneză, prima victimă a războiului mediatic, „Pristina” 7 „War Report”, London, april-may 1993.

(...)

376 = Doyle McManus, SUA plănuiește ca Radio Serbia Liberă să slăbească poziția lui Miloșevici, „Los Angeles Times”, 21 iunie 1993.