Culegere de texte privind istoria mișcării muncitorești din România (de la începuturi până în 1945) (DRAGNE & SCURTU 1981)

Florea Dragne & Ioan Scurtu, Culegere de texte privind istoria mișcării muncitorești din România (de la începuturi până în 1945), Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1981

 

 

(14) 9.Scrisoarea lui Nicolae Codrescu către dr. C. I. Istrati prin care-și exprimă hotărârea de a pleca voluntar în războiul pentru independența României (2 mai 1877)

Ploiești 2 mai 1877

Stimabile Costică,

(…) Oricum ar fi, țara noastră se află în război cu unul din mulții săi inamici: cu Turcia. (…)

(***, 80 de ani de la crearea partidului politic al clasei muncitoare din România. Documente, Ed. Politică, 1974, 276-7)

 

 

46.Articolul Legăturile internaționale publicat în „România muncitoare” din 15 aprilie 1914

(57) Mai toate partidele socialiste europene ne-au trimis salutul lor.

Astfel, (…), Croația, (…), Bulgaria, ne-au întins o mână frățească și binevoitoare. (…)

Venirea între noi a celor trei oaspeți de seamă,  (…), a tovarășului Kabaccief, deputat socialist în Sobranie și a tovarășului Bukseg din partea Croației a întrupat această legătură și solidaritate internațională a muncitorilor.

(***, 80 de ani de la crearea partidului politic al clasei muncitoare din România. Documente, Ed. Politică, 1974, 779-80)

 

50. Articolul Faliment?, publicat de M. GH. Bujor în 1916

(62) Când social-democrația română se pune, cu slabele ei puteri și cu atâtea nenumărate și umile jertfe, de-a curmezișul uneltirilor războinice și când proclamă, încă de la izbucnirea războiului austro-sârb, necesitatea vitală a respingerii unei neutralități definitive și desăvârșite din partea României, (…).

(***, Presa muncitorească și socialistă din România, vol. II, partea II, Ed. Pol., București, 1968, 155-8)

 

68.Protestul deputaților socialiști din închisoarea Văcărești împotriva arestării delegaților la Congresul I PCR

(87) Această dispoziție nemaipomenită ca un guvern să aresteze un înteg congres politic pe motiv că nu-i plac ideile ce acesta le adoptă, constituie cel mai calificat abuz de putere și un atentat la libertatea omenească individuală și de cugetare, care nu ar fi putut avea loc nici în țările cele mai reacționare unde s-a înfăptuit afilierea sau alte țări ca: Italia, Bulgaria, Serbia, Germania, Suedia.

(***, Documente din istoria mișcării muncitorești din România 1916-1921, Ed. Pol., București, 1966, 735-7)

 

99.Articolul Eroii din februarie în fața Consiliului de Război (iunie 1934)

(119) [F. D.&I.S.] (…) Acțiunilor de solidaritate ale muncitorilor din țara noastră cu petroliștii și ceferiștii judecați în proces li s-au adăugat manifestațiile de protest ale oamenilor muncii din URSS, (…), Bulgaria, (…), Grecia, (…).

 

123.Articolul Înfrângerea militară a Franței, în ziarul „Lumea nouă” din 23 iunie 1940

(145) Poporul român, credincios tradiției sale de solidaritate internațională, a înfierat cotropirea de către imperialiștii germani și italieni a popoarelor din Austria, Cehoslovacia, Albania, Polonia, manifestându-și sub diferite forme simpatia față de ele.

 

 

(128) Platforma-Program Lupta poporului român pentru libertate și independență națională, elaborată de CC al PCR (6 septembrie 1940)

(153) În interesul creării Frontului Unic Național, CC al PCR propune următoarea Platformă:

1.(…) Pace și luptă comună cu URSS, Anglia, Polonia, Iugoslavia, Cehoslovacia, (…) împotriva hitlerismului cotropitor.

(Arhiva ISISP, cota Ab-XXV-2)