Politica Europeană de Vecinătate. Note de curs (BALABAN 2009)

Constantin Gheorghe Balaban, Politica Europeană de Vecinătate. Note de curs, Editura Universitară, București, 2009

 

Tema 1. Politica Europeană de Vecinătate – Scop, principii, obiective, conținut. Delimitări conceptuale

 

Secțiunea I. PEV, o politică care încurajează prosperitatea, stabilitatea și securitatea în țările vecine ale UE, în interes comun

1.Preliminarii

(11) La 1 ianuarie 2007, două state riverane Mării Negre, Bulgaria și România s-au alăturat UE, Uniunea reprezentând o entitate politică, socială și economică compusă din 27 țări.

 

Secțiunea IV. PEV în raportul general 2007 și alte Comunicate ale Comisiei

23.O nouă inițiativă de cooperare regională: Sinergia Marea Neagră

(23) La 11 apr. 2007, Comisia a adoptat comunicarea „Sinergia Mării Negre – o nouă inițiativă de cooperare regională”, Marea Neagră devenind, după aderarea României și Bulgariei la UE, una din frontierele UE.

 

 

Tema 5. Relațiile între UE și țările din Caucazul de Sud – Armenia, Azerbaidjan și Georgia

 

Secțiunea I. Zona transcaucaziană – o zonă a competiției, ce conferă statelor în cauză un spațiu larg de manevră

79.Preliminarii

(53) Din punct de vedere geopolitic, statele Caucazului de Sud se încadrează în paradigma statelor mici aflate într-o zonă a competiției. Pe de o parte, între vecinii mai mari și mai puternici (Rusia, Turcia, Iran), pe de altă parte, marile puteri.

80.Actori, interese, acțiuni pentru regiunea transcaucaziană

(54) Motivațiile interesului pentru zona transcaucaziană de diferiți actori sunt diverse:

- Aspecte de natură etnic-religioasă (Iran și Turcia)

 

Secțiunea III. Relațiile dintre UE și Georgia

85.Preliminarii

(56) Aderarea României și Bulgariei la UE aduce Georgia la granițele Uniunii.

87.Importanța fundamentală a Georgiei pentru UE

(59) Guvernul georgian a acuzat Rusia că în timpul ofensivei în Georgia a intenționat să distrugă conducta Baku-Tbilis - Ceyhan. Acuzație negată de oficial ruși, dar și de British Petroleum, nivelul producției nefiind afectat de ostilități.

n. 111 = (...), oleoductul Baku-Tbilis – Ceyhan, situat la 100 km sud de capitala Oseției de Sud face legătura între Marea Caspică și Marea Mediterană.

 

 

Tema 6. Cooperarea cu Rusia în cadrul Parteneriatului Strategic

 

Secțiunea V. Rusia – partener strategic important pentru UE

105.Rusia, cel mai mare vecin al UE și partener important pentru realizarea unei cooperări strategice și rezolvarea problemelor de anvergură globală

(69) Extinderea UE din 2004 și aderarea  la UE, la 1 ianuarie 2007, a României și Bulgariei au adus Rusia mult mai aproape de granițele Uniunii.

 

Tema 7. Relațiile în zona mediteraneeană. Introducerea graduală a statelor mediteraneene în politicile UE

 

Secțiunea II. Parteneriatul euromediteranean

116.Acorduri de asociere Euro-Mediteraneene

(75) În relația cu Turcia a fost semnat un Acord de Asociere cu UE, iar la 1.6.1996, Turcia a semnat Acordul de Uniune Vamală cu UE. Pe lângă faptul că s-au eliminat barierele tarifare și netarifare, Turcia a adopta taxe vamale comune cu UE la importul din terțe țări.

 

Secțiunea IV. Uniunea Mediteraneană – o nouă formă de asociere în zona Mării Mediterane

125.Un pas spre extinderea UE către nordul Africii și Orientul Apropiat

(79) Într-un viitor mediu, Israelul, Turcia și statele africane cu acces la Marea Mediterană vor fi înglobate în Imperiul European.

 

 

Partidele politice în reglementările juridice contemporane (VIDA 1992)

dr. Ioan Vida, Partidele politice în reglementările juridice contemporane, în

Centrul de Drept Constituțional și Instituții Politice, Partidele politice, Comunicări prezentate la seminarul științific din 21 decembrie 1992 organizat cu sprijinul Curții Constituționale, Monitorul Oficial, București, 1993

115 (...) În Constituția Bulgariei din 1991 se precizează în termeni aproape similari [Constituția Spaniei] că viața politică în Republica Bulgaria este fundamentată pe principiul pluralismului politic și că nici un partid sau ideologie nu pot fi proclamate sau afirmate ca partid sau ideologie de stat (art. 10).

116 (...) Rând pe rând, din constituțiile statelor socialiste au dispărut prevederile referitoare la rolul conducător al partidelor comuniste. În unele țări, asemenea partide au fost interzise (Rusia), în altele s-au autodizolvat (România) sau și-au schimbat denumirea și chiar doctrina (Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria).

117 (...) În acest sens, este posibil ca în constituție să se prevadă că înființarea partidelor este liberă (art. 21 din Constituția RFG) sau că partidele pot fi constituite și pot acționa în mod liber, cu respectarea constituției și a altor dispoziții legale (secțiunea 3 din Constituția Ungariei) ; că exercitarea dreptului de asociere nu poate fi supusă unei autorizații prealabile (art. 12 din Constituția Greciei din 11 iunie 1975).

119-120 (...) În legătură cu această problemă s-au conturat două mari sisteme de soluționare a pretențiilor ridicate de partidele politice de a fi finanțate:

a)finanțarea partidelor politice din fonduri private (Danemarca, Islanda, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda);

b)finanțarea publică a partidelor politice (Elveția, Suedia, Franța, Spania, Austria, Grecia, Portugalia ș. a.)(18)

18 = Financement des partis politiques: une pierre angulaire des democraties pluralistes (Rapport de la commission des relations parlamentaires et publiques). Rapporteur M. Bruno Stegagnini, Conseil de l Europe, Strasbourg, 1989, p. 5