Helene Carrere d-Encausse, Imperiul spulberat. Revolta națiunilor în URSS, trad. A. Ungureanu (1978, Paris), Remember-SIC PRESS GROUP/Politica la zid 1, București, 1993, 316 p.
I.Când „Închisoarea popoarelor” a fost deschisă
Federalismul stalinist: controlul fără egalitate
25 (...) Exigențele unui proces rapid de educație populară, sărăcia și, adesea, experiența altora (Turcia lui Mustafa Kemal făcuse din alfabetul latin un instrument de modernizare), justificau această evoluție.
26 (...) Sub ordinele lui Stalin [1936], istoricii redescoperă rolul istoric pozitiv jucat de prinții „unificatori ai pământurilor rusești”, de Biserica ortodoxă, de monahismul purtător al civilizației bizantine.
27 (...) Acesta ar fi cazul georgienilor, amenințați de Turcia, care le-ar fi spulberat civilizația, și de Rusia, care le-a păstrat această civilizație și le-a permis accesul la socialism.
25 (...) Exigențele unui proces rapid de educație populară, sărăcia și, adesea, experiența altora (Turcia lui Mustafa Kemal făcuse din alfabetul latin un instrument de modernizare), justificau această evoluție.
26 (...) Sub ordinele lui Stalin [1936], istoricii redescoperă rolul istoric pozitiv jucat de prinții „unificatori ai pământurilor rusești”, de Biserica ortodoxă, de monahismul purtător al civilizației bizantine.
27 (...) Acesta ar fi cazul georgienilor, amenințați de Turcia, care le-ar fi spulberat civilizația, și de Rusia, care le-a păstrat această civilizație și le-a permis accesul la socialism.
După Stalin: întoarcerea la utopie
33 (...) În 1955, Hrușciov se va deplasa la Belgrad pentru a pune capăt unui conflict, care, din 1948, separă două state socialiste: URSS și Iugoslavia. Crede că vizita sa în câmpul adversarului, acest semn psihologic de pace, este suficientă pentru a regla toate problemele. (...) Trebuie că admită că fiecare națiune socialistă este liberă să-și aleagă o cale proprie. Comunismul național, atât de combătut de URSS, primește astfel o strălucită confirmare. Fără îndoială, Iugoslavia a fost întotdeauna independentă față de URSS și principiile care vor regla de acum înainte relațiile acesteia cu Moscova nu sunt transferabile și în interiorul Uniunii.
(...) Și chiar dacă aceste consecințe al călătoriei lui Hrușciov la Belgrad nu se fac simțite imediat în întreaga lor amploare, ele există; forțe latente ale unei fantastice zdruncinări a lumii socialiste.
III.Schimbări demografice și conflicte economice
Migrații și stimulente materiale
113 (...) Muncitorii străini sunt angajați pe șantiere sovietice, în virtutea unor acorduri de schimb: materii prime sau bunuri de larg consum contra forță de muncă. Este cazul bulgarilor și, probabil, al coreenilor.
113 (...) Muncitorii străini sunt angajați pe șantiere sovietice, în virtutea unor acorduri de schimb: materii prime sau bunuri de larg consum contra forță de muncă. Este cazul bulgarilor și, probabil, al coreenilor.
IV.Forțele de integrare: puterea politică și militară
Realitatea federalismului
127 (...) Toate statele socialiste din Europa Orientală (inclusiv Iugoslavia, dar mai puțin Albania), au consulate generale la Kiev, în timp ce Cuba, India și Egiptul au consulate la Odessa. În fapt, consulatele instalate la Kiev se află acolo datorită acordurile semnate cu guvernul sovietic, și nu cu Ucraina.
127 (...) Toate statele socialiste din Europa Orientală (inclusiv Iugoslavia, dar mai puțin Albania), au consulate generale la Kiev, în timp ce Cuba, India și Egiptul au consulate la Odessa. În fapt, consulatele instalate la Kiev se află acolo datorită acordurile semnate cu guvernul sovietic, și nu cu Ucraina.
V.Limbile în URSS: Instrument de integrare sau de consolidare a națiunilor?
Rusificarea acceptată ca răul cel mai mic
183 (...) Oare puterea, prin aceste presiuni, încearcă realmente rusificarea școlilor sau, conștienți de spinii problemei și sătui să refacă zilnic, asemeni lui Sisif, același drum inutil, conducătorii sovietici încearcă, prin afirmații repetate, să se convingă de succesul politicii duse?
186 (...) În schimb, pentru alte popoare, departe de a fi un instrument de integrare, politica lingvistică a fost o surprinzătoare cutie a Pandorei?
183 (...) Oare puterea, prin aceste presiuni, încearcă realmente rusificarea școlilor sau, conștienți de spinii problemei și sătui să refacă zilnic, asemeni lui Sisif, același drum inutil, conducătorii sovietici încearcă, prin afirmații repetate, să se convingă de succesul politicii duse?
186 (...) În schimb, pentru alte popoare, departe de a fi un instrument de integrare, politica lingvistică a fost o surprinzătoare cutie a Pandorei?
VI.Integrarea în criză
„Apatrizii” din URSS
200 (...) Iată de ce [cancelarul vest-german H. Schmidt] a replicat declarațiilor vehemente ale președintelui Carter în favoarea drepturilor omului și a dreptului la emigrare cu o tăcere prudentă și și-a menținut această atitudine și la conferința de la Belgrad.
200 (...) Iată de ce [cancelarul vest-german H. Schmidt] a replicat declarațiilor vehemente ale președintelui Carter în favoarea drepturilor omului și a dreptului la emigrare cu o tăcere prudentă și și-a menținut această atitudine și la conferința de la Belgrad.
Concluzii
(270) Una este solidaritatea turcă, generatoarea unui pan-turcism care se exprimă uneori foarte clar. (...) Este semnificativ în această privință faptul că revendicările naționale ale tătarilor din Crimeea sau ale turcilor mscețieni(2) găsesc mai degrabă sprijin în rândurile intelectualității ruse decât la frații lor din Asia centrală. Pentru popoarele musulmane nu are cine știe ce sens să se bată pentru o Crimee pierdută cu secole în urmă, în timp ce națiunea turcă sau musulmană este cadrul real de existență al tătarilor și mscețienilor. (...) Această căutare a patrimoniului propriu fiecărui grup, poartă chiar, la popoarele turce, numele de mirasism (miras - patrimoniu).
(270) Una este solidaritatea turcă, generatoarea unui pan-turcism care se exprimă uneori foarte clar. (...) Este semnificativ în această privință faptul că revendicările naționale ale tătarilor din Crimeea sau ale turcilor mscețieni(2) găsesc mai degrabă sprijin în rândurile intelectualității ruse decât la frații lor din Asia centrală. Pentru popoarele musulmane nu are cine știe ce sens să se bată pentru o Crimee pierdută cu secole în urmă, în timp ce națiunea turcă sau musulmană este cadrul real de existență al tătarilor și mscețienilor. (...) Această căutare a patrimoniului propriu fiecărui grup, poartă chiar, la popoarele turce, numele de mirasism (miras - patrimoniu).
Note
I.
3 = F. CONTE, Christian Rakovski - 1873-1941, Paris, 1975, vol. I, pp. 212-217
Concluzii
2 = „Kommunist”, nr. 15, oct. 1977, p. 10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu