Economia mixtă (DOGAN & PELASSY 1988)

Mattei Dogan & Dominique Pelassy, Economia mixtă, jumătate capitalistă, jumătate socialistă, Alternative, București, 1992 (1988 franceză)

 

Prima parte: Etatizarea societății

 

II.Statul protector: providența organizată

Fizionomia comparată a statului-providență

Profilul de excepție al Europei Occidentale

Tabelul 1 Cheltuieli sociale în procente din PIB (OCDE)

1974-1975 1982-1983

Țările de Jos – 27,3 – 37,8

Norvegia – 22,3 –

Franța – 21.9 – 31,1

Italia – 21,5 – 31,6

Irlanda – 19,7

Suedia – 19,3 – 32,9

Belgia – 19,3 – 39,7

Republica Federală – 16,9 – 31,1

Danemarca – 15,8 –

Austria – 15,8 –

Regatul Unit – 14,7 – 24,4

Elveția – 13,6 – 15,5

Finlanda – 13,4 -

Canada – 11,8 –

Statele Unite – 11,2 – 22,1

Spania – 11,1 –

Grecia – 9,8 –

Australia – 9,3

Noua Zeelandă – 9,1 –

Japonia – 8,4 – 18,2

Dacă luăm cazul Spaniei și Greciei, care n-au atins decât recent regulile democrației competitive, constatăm că toate țările europene se regrupau deasupra unei linii pe care n-o atinge nici o altă țară neeuropeană.

 

III. Securitatea socială: un colos cu picioarele de lut

Povara pensiilor

83 (...) Cu excepției Greciei și Irlandei, toate țările Europei celor zece au plonjat sub rata de fecunditate de doi copii pentru o mamă.

 

 

IV. Procesul statului-providență

O justiție îndoielnică

97 (...) ; se observă din ce în mai mult în țările de imigrare reacții împotriva acelora care – turci, indieni – sunt acuzați că „golesc casele de ajutorare”.

 

 

Partea a doua: Corporatizarea statului

 

V. Articularea intereselor: proliferarea

Un peisaj european plin de contraste
124 (...) Mobilizarea sentimentului antiturc în Grecia este suficientă pentru un impuls naționalist desuet în politica guvernamentală. Ar însemna că a elibera toți grecii de dominația străină a rămas până în zilele noastre un ideal și un scop al politicii naționale. (...) Alternativa apartenenței la Europa, inclusiv la NATO, a atins țări atât de diferite ca Spania și Norvegia, Grecia și Danemarca.

 

VI: Agregarea intereselor: gâtuirea

Umflarea apelor

145 (...) Dar capacitățile comerciale ale statului algerian, bogat în petrol, sau ale statului turc, important din punct de vedere strategic în cadrul NATO, se adaugă la dificultățile guvernanților nehotărâți în prezent să expedieze în patria de origine forța de muncă devenită inutilă sau să interzică imigrarea urmașilor rămași în țară.

 

VII. Gestația compromisului: actori și poziții

Sindicatele

(160) Tabelul I: Rata de sindicalizare în câteva țări europene
Franța 15%
Spania 20%
Grecia 30 %
Elveția 36%
Germania 40%
Italia 40%
Țările de Jos 40%
Marea Britanie 50%
Luxemburg 50%
Finlanda 65%
Austria 70%
Belgia 70%
Danemarca 70%
Irlanda 75%
Suedia 85%

Împreună cu Franța, doar Portugalia, Grecia și Spania, adică cele mai tinere democrații de pe continent, se caracterizează printr-un grad scăzut de organizare.

161 (...) În Portugalia, Grecia, Spania, dimpotrivă, sărăcia asociațiilor este cronică, iar dreptul la grevă, puțin folosit. În Grecia, sub o treime din forța de muncă este organizată în trei mii de sindicate(9). În afară de aceasta, dorința de a achita cotizațiile este salbă, încasarea acestora fiind deseori o faptă eroică. 

9 = Cf. Beate Kohler, Political Forces in Spain, Greece and Portugal, London, Butterworth Scientific, 1982.

163 (...) În Grecia, cu toate transformările rapide, sindicalismul pare încă marcat de o ideologie preindustrială și slăbit datorită unei extreme fărâmițări, care determină organizațiile să dispară, transformându-se într-o clientelă a partidelor politice(14).

14 = Nikolaus Wenturis, Die griechischen Gewerkschaften, în Hans Ruhle and Hans Joachim Veen eds, Gewerkschaften in den Demokration Westeuropas, Paderborn, F. Schoningh, 1983, II, p. 262.

 

VIII. Sisteme politice și tipuri de arbitraj

Patru tipuri de arbitraj

180 Graficul 1 – Arbitrajul politic în Europa

Democrația centrată pe parlament = Viață politică dominată de partidele politice + Concertare nearticulată sau slabă

A 3 a și a 4 a Republică Franceză

Italia

Finlanda

Grecia

Portugalia

Spania

Democrația executivă = Viață politică dominată de Executiv + Executiv puternic

A 5 a Republică Franceză

Anglia

Irlanda

Germania

Democrația consociativă = Sfera politică dominată de partide + Concertare puternică

Belgia

Țările de Jos

Austria

Elveția

Democrația gestionară = Concertare puternică + Executiv puternic

Danemarca

Norvegia

Suedia

 

 

Concluzii: Mâine, ce fel de societate: hipertatizată sau civilă?

Societate hiperetatizată: Statul controlează 75% din PNB

Noua clasă mandarinală

214 (...) Nomenklatura sovietică – prefigurată în noua clasă conducătoare iugoslavă a lui Milovan Djilas(10), cu sistemul său de rotație(11), este bine descrisă de Michael Voslensky.

10 = Paris, Plon, 1957.

11 = Vezi Radomir Lukic, Rotation among Top Government Officials in Iugoslavia, in Mattei Dogan ed., The Mandarins in Western Europe, New York, Halsted Press-Sage, 1975, pp. 293-304.