Cazinoul din Constanța (PĂULEANU 2011)

Doina Păuleanu, Cazinoul din Constanța. Boemă, loisir și patrimoniu european la Marea Neagră, Ex Ponto, Constanța, 2011

 

13 (...) Constanța era un neînsemnat sătuc turcesc(17), iar portul „o schelă levantină cu un mic bazin în care abia intră două vase, apărat de un primitiv chei de lemn”(18).

17 = M. Ionescu-Dobrogeanu, Constanța..., „Marea Neagră”, 15 oct. 1933.

18 = Orașul Constanța..., „Marea Neagră”, 21 dec. 1923

14 (...) Barclay numește Constanța „o mică adunătură de colibe mizerabile de lut, cu minaretul unei moschei țâșnind din mijloc”(19).

(...) „administrația românească a luat în primire un sat turcesc în ruină – Kustenge. Orașul nostru nu se întindea mai departe de unde este azi Grand Hotel [lângă Muzeul de Artă] și chiar în această suprafață căsuțele sau mai bine zis bordeiele erau rare”(21).

19 = M. Ionescu-Dobrogeanu, Constanța..., „Marea Neagră”, 15 oct. 1933.

21 = Scarlat Huhulescu, Constanța, stațiune balneo-climatică, „Voința Dobrogei”, IV, 12, Constanța, 20 mai 1934, p. 1

 

VII. În preajma războiului. 1913-1916

Alte vizite în același decor

333 „De câteva zile von dem Busch se afla în localitate. El este nelipsit de la Cazino. Consulul german, consulul turc și viceconsulul, însoțiți de un tip suspect, sunt în anturajul ministrului Germaniei. (...) Consulul turc pierde ore întregi discutând pe șoptite cu unele personagii sus puse în serviciile autoritare ale portului nostru”(106).

106 = Fiți prevăzători, „Dacia”, Constanța, nr. 60, 6 sept. 1915, p. 1.

 

VIII. Un an de răscruce

Anul 1916

335 (...) Născut în primii ani ai secolului trecut la Constanța, cu bunici care locuiau într-o casă din zona peninsulară, Arșavir Acterian își amintește: „Orășelul Constanța – căci era un orășel cu câteva zeci de mii de locuitori – era înconjurat de sate de turci și tătari, care, cu fesurile și șalvarii lor, dădeau, prin apariția lor pe străzile mai lăturalnice, o notă de pitoresc în plus populației, comunității acesteia heteroclite. (...) Albanezi cu costume strălucitoare vindeau vara bragă rece în alămuri strălucitoare (...).”(1)

1 = Arșavir Acterian, Privilegiați și năpăstuiți, Institutul European, Iași, 1992.

336 (...) grilajul cazinoului din cotitura bulevardului. Acolo se îngrămădeau curioși, flămânzi, pui de turci și tătari așteptând, ca și pescărușii care se roteau pe sus (...) firimituri de la bucătărie. (...) ei singuri mai aduceau aminte că cei dinăuntru sunt în Dobrogea și săraci(1).

1 = Arșavir Acterian, Privilegiați și năpăstuiți, Institutul European, Iași, 1992, pp. 10-12.

 

389 (...) „(...) Iată singurul lucru care ar putea atrage vizitatorii la Constanța: Cazinoul. Bulgarii se vede că au înțeles acest lucru, de vreme ce au deschis două cazinouri la Varna”(114).

114 = Închiderea Cazinoului, „Dacia”, Constanța, XV; 140, 6 iulie 1928.