duminică, 15 ianuarie 2023

Autonomia intelectuală, precum o permanentă căutare (SALAT 1990)

Salat Levente, Autonomia intelectuală, precum o permanentă căutare, în Kantor Lajos & Salat Levente (eds.), „Cumpăna. Antologia revistei de cultură „Korunk”” 1/1990-1992, Cluj, 1994

126 (...) Acest lucru este caracteristic „tipului eroic analitic”, fiind vorba de preocupările savantului cercetător care investighează lumea fenomenelor și semnificațiile care se ascund în spatele acestora, și pe care Kerenyi Karoly îl descrie prin citarea unui pasaj din „Discursurile academice” ale lui Cicero.

(...)

Pentru școala platonică de  mai târziu, atitudinea spirituală a Noii Academii este cea care, lăsând la o parte dogmatismul negativ al scepticismului, refuză dogmatismul sever în toate punctele critice, concretizând, în aspirația față de obiecte, în siguranța precaută a demersurilor cercetătorilor, una din esențelor posibile ale autonomiei intelectuale.

Ne-am putea întreba ce anume motivează terminologia aleasă de Kerenyi, ce anume este acel ceva care înrudește acest  comportament spiritual cu o anume accepțiune a religio-ului, a vreunei religii – care?

127 (...) Înaintea sa, gânditorului care propovăduia concepțiile unitare ale phaysis-ului, încât îi stăteau la dispoziție legile lumii unitarekosmos – astfel că adevărul nu trebuie căutat, ci dezvăluit, asumat, selectat. Pentru el, definirea decisivă a înțelepciunii sun astfel: „ascultând de phaysis adevăr să spunem (aletheia) și să înfăptuim”.

În universul dedublat, constatat de către Socrate, rostul „înțelepciunii umane” este deja ceva mai problematic. Conform „Apologiei” lui Socrate, înțelepciunea existentă datorită individului nu este altceva decât „știința neștiinței adevărului bun”, deci, nu altceva decât o cercetare dezvăluitoare despre cunoștințele noastre. Această recunoaștere, neștiința științei, conferă, în fața lui și în fața celor care îl urmează, posibilitatea unei selecții adevărate, aceasta îl, îi dezleagă de dependențele care îl rețin, de cele legate strict de lumea concretului, îl determină la descoperirea altor dependențe noi, la crearea, selectarea acelora pe care – cu toate că nu există opțiune care să satisfacă toate așteptările – consideră că și le poate asuma.


(„Korunk”, 1/1990)

Salat Levente (1957) – eseist, redactor șef adjunct  „Korunk”, Cluj

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Alexandru Madgearu, Românii în opera Notarului Anonim (ȚIPLIC 2002)

Ioan Țiplic, Alexandru Madgearu, Românii în opera Notarului Anonim, Cluj-Napoca, 2001, 259 p. + 5 h. în „Acta Terrae Septemcastrensis”, ...