Micuța (HASDEU 1862)

Bogdan P. Hasdeu, Micuța (Trei zile și trei nopți din viața unui student), „Lumina (din Moldova)”, Iași, 1862, nr. 9-19 & „Aghiuță”, 1864, nr. 5-21 (versiune nouă) - B. P. H., Scrieri literare, Minerva/Arcade, București, 1989, 360 p.

 

(87) - Legile romane, în cazul adulteriului, vorbesc numai de jure patris vel mariti(1)... prin urmare, este iertat a viola o fată, adică o femeie fără bărbat, care, totodată ar avea numai o mamă văduvă?

1 =Despre dreptului tatălui sau al soțului (lat.).

 (88) (...) Scelerateța cea mai neagră atrage mai degrabă amorul unei femei decât o onestitate mediocră a unui nici-turc-nici-turlac.

(94)         (...) Crescut în școala poeților latini, adăpat la adâncile izvoare erotice ale lui Ovidiu, Petroniu, Properțiu etc, eu cunoșteam din copilărie, ca pe Tatăl nostru, meteorologia amorului; (...).

 (98)         (...) „(...) Ulise în Odiseea n-a fost mai isteți în născocirea și gruparea stratagemelor”

(103) (...)... și peste câteva minute eram îmbodolit la cap ca un pașă turcesc cu trei cozi (...).

(106) (...) (...), cea cu ochi de bou, după cum bătrânul Omer numea pe blonda Minerva.

 (112) (...), bate de trei ori la ușa vechii actorițe, care odihnea acuma de un ceas pe sânul... Morfeului.

(113)(...) Ovidiu a zugrăvit-o de mult în latinește: „Nunc juvat in teneris dominae jacuisse lacertis; / Si quando, lateri nunc bene juncta meo est...” (2)

2 = Acum mă bucur că m-am aruncat în brațele fragede ale domniței mele! Acum când e strâns lipită de mine... (lat.)

 

KGB-ul la putere. Sistemul Putin (WOLTON 2008)

Thierry Wolton, KGB-ul la putere. Sistemul Putin, Humanitas/Istorie contemporană, București, 2014 (2008 fr.), 233 p.

 

I.KGB-ul intră în joc

 

Scenariul ratat

(43) „Moscova a elaborat, încă din 1988, un proiect destinat să înlocuiască grupurile conducătoare din Cehoslovacia, Bulgaria și România cu reformatori comuniști”, a precizat mai târziu ministrul de Interne al Cehoslovaciei eliberate (1).

n. 1 = Evghenia Albats, La Bombe a retardement, ed. cit. J. R., fost disident al mișcării Carta 77, a devenit primul ministru de interne al Cehoslovaciei conduse de V. Havel.

 

Ultima carte

(47) Începând de la Cezar, istoria nu duce lipsă, categoric, de complotiști gata să-i lichideze pe cei care i-au făcut regi, (…).

 

 

II.KGB-ul pierde mâna

(63) De-a lungul anilor 80, cekiștii au fondat numeroase bănci false și societăți comerciale în țări cunoscute pentru legislație permisivă: Grecia, Cipru, Italia și, în special, Portugalia.

 

III.KGB-ul umflă potul

 

Strategia tensiunii

(143) Ofițerul KGB [Romanovici] își găsise sfârșitul într-un accident rutier petrecut în Cipru, la puțin timp după evenimentele din septembrie 1999.

 

Istoria politicilor sociale. Europa, sec. XIX-XX (DEMIER 1996)

Francis Demier, Istoria politicilor sociale. Europa, sec. XIX-XX, Institutul European / Memo-8-Istorie, Iași, 1998 (1996), 111 p.

 

13. Moștenirile naționale în Europa securității sociale

 

A.Europa statului-providență

 

b. Modelul Beveridge

94 (...) Modelul britanic a inspirat, de aproape sau de departe, Italia, Spania, Grecia și Portugalia.

 

B. Disparitățile sistemelor medicale

 

A, Costul ridicat al opțiunii franceze

95 (...) În timp ce întreaga populație este protejată de regimurile legale în Regatul Unit, în Danemarca, în Italia și în Grecia, 5 până la 30% din germani și din francezi sunt excluși pe cale indirectă din sistemele de asigurări sociale.

Intelligence accountability (BORNE & WETZLING 2007)

Hans Borne & Thorsten Wetzling, Intelligence accountability, 

in

L. Johnson (ed.), Handbook of intelligence studies, 2007

 

 

(321) Concerning supervision of the use of special powers, in many countries this is done by a person outside the agency, e.g. a judge (in Bosnia and Herzegovina and Canada), a court (in the Netherlands and the US) or a minister (in the UK). (…) Furthermore, international cooperation could also place a duty on national intelligence services to cooperate with an international tribunal (e.g. Bosnia Herzegovina, see Figure 24.2, point five).

 

(322) Bosnia and Herzegovina’s Law on the Intelligence and Security Agency provides a clear and comprehensive account of national security and threats to it (see Figure 24.3, point 3).

Fundamentul moral al partidului politic (FAZEKAS 1992)

dr. Fazakas Miklos, Fundamentul moral al partidului politic, în

Centrul de Drept Constituțional și Instituții Politice, Partidele politice, Comunicări prezentate la seminarul științific din 21 decembrie 1992 organizat cu sprijinul Curții Constituționale, Monitorul Oficial, București, 1993

III.

92 (...) Să ne amintim din capul locului de axioma valoroasă a dreptului roman: „omne jus humanum causa constitutum est”. Axioma înțeleg a o aplica și la morală, întrucât dreptul într-o viziune largă este o parte importantă din domeniul moralei.

IV.

94 (...) În această ordine de idei, să ne adresăm și trecutului îndepărtat al istoriei. Acolo găsim aproape cu importanța testamentului opinia marelui om de stat Tacit, exprimat sub forma întrebării: „Quid possum leges sine moribus?”

Putem și noi repeta după el: ce pot face legile în lipsa moralei?

VI.

96 (...) Cu toții cunoaștem axioma dreptului roman: „summum jus summa injuria”.: Cu alte cuvinte, adevărul împins la extrem de dragul logicii, ne duce la rezultatul tocmai invers celui urmărit.

VIII.

97 (...) Dacă mi s-ar cere să indic totuși un criteriu, din nou mi-ar veni în ajutor dreptul roman, cu tezaurul său inepuizabil, din care se inspiră până azi atâtea legislații de o deosebită valoare.

Mă gândesc deci la criteriul cunoscut sub denumirea: „bonus pater familias”! Evident, folosesc această idee, ridicată la nivelul și rangul domeniului în care o întronăm. Iar acest domeniu se numește societatea în cea mai înaltă formă de organizare a ei.

IX.

98 (...) Am convingerea că nimeni nu ne poate da răspunsuri mai adecvate momentului decât următorii doi mari gânditori, ambii acceptați deja și confirmați de istorie.

Primul e Tacit, din era poporului roman, care ne face o adevărată constatare: „In pessima republica plurime leges”.

Autonomia intelectuală, precum o permanentă căutare (SALAT 1990)

Salat Levente, Autonomia intelectuală, precum o permanentă căutare, în Kantor Lajos & Salat Levente (eds.), „Cumpăna. Antologia revistei de cultură „Korunk”” 1/1990-1992, Cluj, 1994

126 (...) Acest lucru este caracteristic „tipului eroic analitic”, fiind vorba de preocupările savantului cercetător care investighează lumea fenomenelor și semnificațiile care se ascund în spatele acestora, și pe care Kerenyi Karoly îl descrie prin citarea unui pasaj din „Discursurile academice” ale lui Cicero.

(...)

Pentru școala platonică de  mai târziu, atitudinea spirituală a Noii Academii este cea care, lăsând la o parte dogmatismul negativ al scepticismului, refuză dogmatismul sever în toate punctele critice, concretizând, în aspirația față de obiecte, în siguranța precaută a demersurilor cercetătorilor, una din esențelor posibile ale autonomiei intelectuale.

Ne-am putea întreba ce anume motivează terminologia aleasă de Kerenyi, ce anume este acel ceva care înrudește acest  comportament spiritual cu o anume accepțiune a religio-ului, a vreunei religii – care?

127 (...) Înaintea sa, gânditorului care propovăduia concepțiile unitare ale phaysis-ului, încât îi stăteau la dispoziție legile lumii unitare – kosmos – astfel că adevărul nu trebuie căutat, ci dezvăluit, asumat, selectat. Pentru el, definirea decisivă a înțelepciunii sun astfel: „ascultând de phaysis adevăr să spunem (aletheia) și să înfăptuim”.

În universul dedublat, constatat de către Socrate, rostul „înțelepciunii umane” este deja ceva mai problematic. Conform „Apologiei” lui Socrate, înțelepciunea existentă datorită individului nu este altceva decât „știința neștiinței adevărului bun”, deci, nu altceva decât o cercetare dezvăluitoare despre cunoștințele noastre. Această recunoaștere, neștiința științei, conferă, în fața lui și în fața celor care îl urmează, posibilitatea unei selecții adevărate, aceasta îl, îi dezleagă de dependențele care îl rețin, de cele legate strict de lumea concretului, îl determină la descoperirea altor dependențe noi, la crearea, selectarea acelora pe care – cu toate că nu există opțiune care să satisfacă toate așteptările – consideră că și le poate asuma.

(„Korunk”, 1/1990)

Salat Levente (1957) – eseist, redactor șef adjunct  „Korunk”, Cluj