EXPERT FORUM, Tranziția post-comunistă pentru începători, august 2025
Material produs de EFOR cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED) şi European Digital Media Observatory (EDMO) în cadrul iniţiativei Fighting Against Conspiracy and Trolls (FACT). Opiniile şi redactarea aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia organizaţiilor menţionate.
chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://fact-hub.eu/ro/wp-content/uploads/sites/2/2025/09/Brosura_Tranzitia_postcomunista_pentru_incepatori_EFOR_RO_reduced2.pdf
2 Marile puteri
dictatoriale și revanșiste, Rusia și China, depun eforturi susținute pentru a
discredita tranziția postcomunistă din Europa de Est, care trebuie
prezentată ca un eșec.
1.Discreditarea
tranziției: de la pluralism la paranoia
4 Prăbușirea regimurilor comuniste în 1989 a declanșat un experiment politic extraordinar în Europa de Est și în fosta Uniune Sovietică.
Valea plângerii și inventarea umilinței
4 (...); Bulgaria
a intrat la un moment dat într-un colaps financiar atât de grav încât salariile
erau uneori plătite cu ouă, sticle de ulei sau papuci de plastic.
Mitul dictaturii neoliberale
11 (...) Polonia,
Ungaria, România și Bulgaria au cunoscut toate recesiuni severe,
șomaj de două cifre și suferință socială generalizată. (...)
Rusia lui Elțîn în context
15 (...) Bulgaria
a cunoscut una dintre cele mai catastrofale tranziții. La mijlocul
anilor 1990, sistemul său bancar s-a prăbușit, ștergând economiile și
aruncând populația în sărăcie. Inflația a atins 1000%, iar economia s-a
contractat cu mai mult de o treime. La un moment dat, salariile erau
atât de lipsite de valoare încât angajatorii plăteau muncitorii cu ouă, zahăr
sau ulei de gătit. Cu toate acestea, chiar și Bulgaria a reușit să se
stabilizeze, în mare parte datorită presiunii exercitate de FMI și de UE. Prin
ancorarea monedei sale la marca germană și, ulterior, prin aderarea la UE, Bulgaria
și-a revenit încet. Procesul a fost dureros, dar a subliniat posibilitatea
redresării chiar și după un colaps aproape total. (...)
Trauma paralelă a Beijingului
26 Propaganda chineză de
după 1989 a descris în mod constant democratizarea ca fiind haos. Căderea
regimurilor comuniste din Europa de Est este descrisă nu ca o eliberare, ci
ca un colaps. (...)
(...) Când Beijingul
descrie tranzițiile din Europa de Est ca fiind dezastre provocate de
Occident, Moscova amplifică mesajul. Împreună, ele țes un discurs comun
anti-1989: democrația nu e o valoare universală, ci un transplant occidental
nepotrivit pentru „state civilizaționale” precum Rusia și China.
27 (...) Astfel, cele
două regimuri se protejează reciproc de criticile internaționale: Rusia apără
reprimarea disidenței de către China, iar China apără agresiunea Rusiei
împotriva vecinilor. Ostilitatea lor comună față de anul 1989, fie că
este vorba de Piața Tienanmen sau de Europa de Est, reprezintă liantul
ideologic al parteneriatului lor.
28 (...) Pentru democrațiile
vulnerabile din Europa de Est, această propagandă e corozivă.
De ce narațiunile istorice sunt importante
30 (...) Supravegherea,
cenzura și zdrobirea disidenței nu sunt prezentate ca rău necesar, ci ca lecții
învățate din istorie. Fără ele, se argumentează, China s-ar prăbuși la
fel ca URSS sau s-ar fragmenta ca Iugoslavia.
31 În Europa de Est,
dezinformarea rusă se joacă cu nostalgia pentru stabilitate, prezentând anii
'90 ca dovadă că democrația eșuează.
2. Tranziția economică:
mituri, indicatori și crearea prosperității
33 (...) Să ne aplecăm acum asupra unui alt element central al narațiunii Kremlinului și Beijingului despre anul 1989: că piețele libere de tip occidental “au distrus” Europa de Est, în timp ce modelele etatiste Moscovei și Beijingului au protejat cetăţenii de rând și au asigurat stabilitatea. Această afirmație se destramă în fața datelor. În Europa Centrală și de Est, integrarea în Uniunea Europeană și reformele de piață au crescut veniturile, au diversificat exporturile, au modernizat industria și au finanțat progresul în ruralul neglijat.
Fact-checking pe propagandă
34 (...) Mitul A:
„Aderarea la UE distruge industria locală”.
• Ce spune narațiunea:
Bruxelles a „dezindustrializat” Estul și a transformat noii membri în
linii de asamblare.
35 (...) Mitul B: „UE
este o povară bugetară”.
• Narațiune: statele din
Vest exploatează estul, în timp ce Rusia și China oferă finanțare „fără
condiții”.
3. Tranziția militară și
de securitate
Extinderea în context: ce s-a întâmplat de fapt
40 (...) Cinci ani mai
târziu, în
2004, a urmat cel mai
mare val: România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia și cele trei
state baltice au aderat la Alianță. (...)
UE /= NATO: două cluburi, scopuri diferite
42 (...) În schimb,
Norvegia și Turcia (și Marea Britanie după Brexit) sunt membre ale
NATO, dar nu fac parte din UE. (...)
Neutralitatea: mituri, realități și prețul izolării
43 Neutralitatea
se bucură de o aură romantică în Europa Centrală și de Est, în
special în Republica Moldova: demnitate şi securitate fără efort bugetar. (...)
Pivotul nordic: când Rusia a împins țările neutre să bată la ușa NATO
44 (...) Sprijinul
Suediei a depășit pragul majorității în primăvara anului 2022 și, după ce a
depășit obiecțiile Ankarei, Stockholm a finalizat aderarea în martie
2024.
Ce a desfășurat de fapt NATO în est
45 (...) După 2022,
au fost formate grupuri de luptă suplimentare în Bulgaria,
Ungaria, România și Slovacia, încă modeste ca dimensiune și concepute pentru
descurajare. (...)
4. Propaganda
„Nostalgia”: trecutul de aur și amintirile transformate în arme
Protocronism și pseudo-istorie
51 (...) Eroizarea de
către Moscova a Rusiei Kievene ca leagăn al “eternului rus” se bazează direct
pe istoriografia imperială țaristă, care timp de secole a prezentat Rusia ca
moștenitor natural al Bizanțului și gardian al ortodoxiei.
Rolul secund al Beijingului
59 (...) Mass-media de
stat contrastează anii ‘90 „haotici” din Europa de Est cu „ascensiunea
stabilă” a Chinei după 1989, sugerând că democrația a produs declin, în timp ce
guvernarea unui singur partid a adus prosperitate.
60 (...) Țările
est-europene au cunoscut într-adevăr asimetrii după 1989: companiile
occidentale au cumpărat active aflate la privatizare, tinerii au emigrat în
masă, iar elitele au părut uneori mai atente la Bruxelles decât la alegătorii
locali. Beijingul și Moscova exploatează aceste frustrări, nu negându-le, ci redirecționând
vina. Mesajul e simplu: Occidentul vă exploatează din nou; întoarceți-vă spre Est
pentru demnitate și independență. (...)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu