Comerțul internațional (RAINELLI 1988)

Michel Rainelli, Comerțul internațional, trad. C. Atudosei (Paris 1988), Humanitas/Repere-Economie-6, București, 1992, 160 p.

 

 

I.Comerțul internațional în secolele XIX și XX

 

Secolul al XXX lea și apariția unor noi națiuni dominante

 

Perioada 1945-1980

 

Repartiția geografică a schimburilor; repunerea în cauză a predominanței nord-americane

22 (...) Tendințele înregistrate pe ansamblul perioadei sunt următoarele:

(..)

-diminuarea mai accentuată a ponderii grupei țărilor Europei de Est, de la 12,2% la 9%.

23 Tabelul VII Repartiția exporturilor mondiale de mărfuri pe zone geografice în perioada 1963-1985 (în procente)(1)

Grup țări – 1963 – 1968 – 1973 – 1978 – 1980 - 1985

(...)

Europa de Est – 12,2 – 11,3 – 10,0 – 9,7 – 9,0 – 10,7

1 = Cifrele pentru 1985 sunt date pentru a avea o imagine completă a tendinței generale. (...)

Sursa: Calcule pe baza cifrelor GATT:

Le commerce mondiale en 1980-1987, Geneve, 1981, Annexe, tabl. A 23

Le commerce mondiale en 1985-1986, Geneve, Annexe, tabl. A 13

 

24 Tabelul VIII Matricele exporturilor mondiale în 1955, 1968 și 1986

Destinație - Regiuni industriale - Țări în curs de dezvoltare – Europa de Est – Total mondial

Origine  

Regiuni industriale – 1955 – 38,7 – 17,2 – 1,1 – 61,3

1968 – 49,6 – 13 – 2,5 – 67,6

1986 – 52 – 12,2 – 2 – 68

Țări în curs de dezvoltare – 1955 – 18,3 – 6,5 – 1,1 – 25,8

1968 – 13,4 – 3,8 – 0,8 – 18,5

1986 – 12,7 – 5,1 – 1,3 – 19,6

Europa de Est – 1955 – 2,2 – 1,1 – 7,5 – 9,7

1968 – 2,5 – 1,7 – 7,1 – 11,3

1986 – 2,8 – 1,7 – 6 – 10,9

Total mondial – 1955 – 61,3 – 24,7 – 9,7 – 100

1968 – 67,2 – 18,9 – 10,9 – 100

1986 – 69,2 – 19,4 – 10,4 – 100

 

Matricea exporturilor mondiale demonstrează în ce măsură schimburi între țări comparabile constituie un fenomen esențial pentru regiunile industrializate și pentru țările Europei de Est.

 

 

II.Comerțul internațional în anii 80

 

Evoluția exporturilor

 

35 Tabelul XII Valoarea exporturilor mondiale pe zone de proveniență în perioada 1981-1986 în procente

Țări – 1980 -1981 – 1982 – 1983 – 1984 – 1985 – 1986

(...)

Europa de Est – 9,5 – 9,4 – 10,5 – 11,3 – 11,0 – 10,8 – 10,8

Total – 100 – 100 – 100 – 100 – 100 – 100 – 100

 

36-37 Tabelul XIII Matricea exporturilor mondiale în 1973 și 1986 în procente din totalul exporturilor

Destinație – America N – Japonia – Europa V – America Latină – Asia – Orientul Mijlociu – Africa – Europa E - Total

Proveniență

America N  1973 - - - - - - - 5 – 167

1986 - - - - - - - 4 - 136

Japonia 1973 - - - - - - - 3 – 64

1986 - - - - - - - 7 - 99

Europa V 1973 - - - - - - - 23 – 451

1986 - - - - - - - 22 - 443

America Latină 1973 - - - - - - - 3 – 52

1986 - - - - - - - 5 - 43

Asia 1973 - - - - - - - 2 – 56

1986 - - - - - - - 6 - 92

Orientul Mijlociu 1973 - - - - - - - 2 – 49

1986 - - - - - - - 1 - 37

Africa 1973 - - - - - - - 2 – 37

1986 - - - - - - - 1 - 24

Europa E 1973 – 2 – 3 – 23 – 2 – 3 – 2 – 3 – 56 – 99

1986 – 3 – 3 – 21 – 3 – 8 – 3 – 2 – 60 - 100

Importuri Total (2) 1973 - - - - - - - 98 – 1000 (1)

1986 - - - - - - - - 104 - 1000 (1)

 

1 = 574 miliarde de dolari în 1973, 2119 în 1986.

2 = Totalul cuprinde regiunile care nu fac parte din regiunile enumerate.

 

Sursa: Raport GATT, 1987, tabel A13.

 

39 Principalele caracteristici ale comerțului mondial în 1986, care completează informațiile furnizate de tabelul XII și sunt evidente în tabelul XIII sunt următoarele:

(...)

-țările Europei de Est sunt singurele care scapă parțial acestui model, deoarece comerțul lor este orientat numai în proporție de 26% către țările industrializate, față de 55% care se realizează între ele.

 

Dezechilibre naționale

 

Polarizarea balanțelor

42-43 Tabelul XIV Soldul tranzacțiilor curente în perioada 1980-1986 în miliarde dolari prețuri curente

 

Soldul balanței comerciale

Țara sau zona – 1980 – 1981 – 1982 – 1983 – 1984 – 1985 – 1986

(...)

Europa de Est (4)– 6 – 2 – 13 – 13 – 18 – 8 – 4

 

Soldul tranzacțiilor invizibile

Țara sau zona – 1980 – 1981 – 1982 – 1983 – 1984 – 1985 – 1986

(...)

Europa de Est (4) – 5 - (-5) – (-6) – (-5) – (-5) – (-4) – (-3)  

 

4 = Până în 1983 este vorba de ansamblul țărilor cu economie planificată, cuprinzând, pe lângă țările Europei de Est, și RP Chineză.

 

Sursa: Rapoartele anuale 52, 54, 55 și 57 ale BRI, 1982, 1984, 1985, Bale.

 

 

III. Principalele teorii ale comerțului internațional

 

Teoriile bazate pe diferențele internaționale în domeniul tehnologiei

 

Verificările empirice

69 (...) În aceste condiții, teoria este redusă la o propoziție de tipul: comerțul internațional trebuie să fie mai intens în industriile în care activitatea de cercetare-dezvoltare este relativ importantă decât în cele în care aceasta este relativ redusă. Această proporție a fost verificată și în cazul altor țări decât Statele Unite (Japonia, Grecia...) și altor sectoare (electronica, bunurile de consum de folosință îndelungată, petrochimia...).

 

 

V. Protecționismul și liberul schimb

 

Compararea avantajelor liberului schimb și ale protecționismului

                                                                                          

110 (...) Acuzația de dumping este adesea invocată împotriva țărilor care au nevoie urgentă de devize și a căror comerț este controlat de stat. Este vorba, în principal de produsele exportate de țările Europei de Est, în cazul cărora producătorii din Comunitatea Europeană au evidențiat asemenea practici (de exemplu, în cazul motoarelor electrice). (...)

 

 

VII. Firmele și comerțul internațional

 

Firmele multinaționale și schimburile internaționale

Locul firmelor multinaționale în cadrul schimburilor

146 (...) Fără a mai putea stabili cu precizie data, din cauza secretului care înconjoară această decizie, se știe că firma Renault nu mai produce în Franța modelul „4 L”: vânzările pe piața franceză sunt asigurate datorită exporturilor filialei iugoslave, fără îndoială, începând din 1986. (...)

Breviar tulcean (VLADIMIROV 1996)

 Olimpiu Vladimirov, Breviar tulcean, „Tomis”, Constanța, 1996, octombrie

(...)

*

Recent, în localitatea Murighiol (anticul Halmyris), s-a desfășurat cel de-al III lea Simpozion Internațional de Studii Istorice asupra Frontierei Romane la Dunărea de Jos (Armata și societatea la Dunărea de Jos în sec. IV-VI), în organizarea Institutului de Studii Operativ-Strategice și Istorice Militare, în colaborare cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Muzeele de Istorie Națională din București și Constanța.

Au fost prezenți 17 istorici, cercetători și specialiști în probleme de armată romană, frontiere, apărarea provinciilor și viața în spatele unităților militare din SUA, Marea Britanie, Germania, Israel, Polonia, Iugoslavia, Bulgaria, Ucraina și România

(...)

*

Muzeul de Arheologie din cadrul Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, prezintă publicului tulcean expoziția intitulată Micăsasa, marele centru ceramic roman din Dacia Apulensis (îndeletniciri, arte, credințe).

Expoziția cuprinde peste 300 de piese provenite de la construcții, obiecte de uz casnic, piese de vestimentație și podoabe, materiale și ustensile de olar, tipare de vase terra sigilata, tipare pentru alte piese ceramice, vase comune de factură romană, vase de factură dacică, ceramică cu decor ștampilat, incizat și aplicat, vase barbotinate, recipiente de iluminat din lut, teracote figurate și ceramică cu simboluri creștine.

„Terorismul” (MAXIM 1989)

 Ioan V. Maxim, Terorismul. Cauze, efecte și măsuri de combatere, Editura Politică, București, 1989, 237 p., ISBN 973-28-0016-X

 

 

I.Terorismul. Fapte care acuză

Cipru

(29) La 18 februarie 1978, la Nicosia, este asasinat redactorul-șef al ziarului egiptean „Al Ahram”, Yusuf El Sebai, fost ministru al culturii și un prieten al președintelui Anwar El Sadat. El se afla în capitala cipriotă în calitate de secretar general al Organizației de Solidaritate a Popoarelor din Africa și Asia. După negocieri de 24 de ore, timp în care statele solicitate le-au refuzat azilul, avionul în care se aflau teroriștii și 11 ostateci, între care Vassos Lyssarides, lider al Partidului Socialist Cipriot, Christodoulos Veniamin, ministrul cipriot de interne, 4 diplomați egipteni, 3 reprezentanți ai OEP, 2 diplomați sirieni, unul somalez și unul marocan, a fost luat cu asalt de un comando egiptean. Datorită lipsei de coordonare, forțele de ordine cipriote au deschis focul împotriva comandoului, provocînd moartea a 15 membri. La 31 iulie, cei doi teroriști capturați au fost condamnați la moarte.

 

II.Ce este terorismul?
(41) 6 = În 1970-1973 țările cele mai atinse de terorism politic au fost: Spania (14), Mexic (27), RFG (34), Grecia (34), Turcia (36), (…), SUA (232).
(54) Tot în 1970, la Larnaka, în Cipru, s-a desfășurat o altă întîlnire între grupări teroriste din RFG, Japonia, Turcia, Iran, Marea Britanie și Italia, menită să pună bazele unei strategii comune.

  

VII.Terorismul internațional în dezbaterile ONU
(166) Potrivit dispozițiilor rezoluției se crea un comitet ad-hoc asupra terorismului internațional compus din 35 membri ONU, care s-a întrunit în 16 iulie-11 august 1973 (1).
1 = Comitetul a fost alcătuit din (…), Grecia, (…), Iugoslavia, (…), Turcia, (…).
(167) Subcomitetul pentru măsuri preventive a fost sesizat cu: (…); o propunere în 10 puncte formulată de Grecia; (…).
(171) Potrivit rezoluției Adunării Generale 312/102, statele erau invitate să supună observații și propuneri. (…) Terorismul nu este un fenomen nou, dar pe măsura progresului tehnicii și dezvoltării mijloacelor de comunicație, a devenit o problemă internațională cu consecințe din ce în ce mai grave (Turcia). (…)
Mai multe state, printre care (…), Cipru, (…), subliniau că „terorismul internațional aduce atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.
(172) Este necesar, subliniau (…), Cipru, să se facă distincție între terorismul internațional criminal, care nu are legătură cu lupta popoarelor și cu conceptul rezistenței, și lupta împotriva formelor de practici coloniale și imperialiste. (…)
Trebuie recunoscută legitimitatea luptei popoarelor pentru identitate națională și dreptul lor la autodeterminare (…., Cipru, …, Turcia, …).
(174) Studierea cauzelor profunde ale terorismului, prevenirea și reprimarea lui sunt două aspecte complementare care trebuie examinate simultan (Cipru). (…)
Majoritatea statelor au apreciat elaborarea unei convenții internaționale drept forma cea mai adecvată (…, Turcia, …).
(175) Actele de terorism internațional trebuie calificate drept „delicte contra umanității” (Turcia).