Comerțul internațional (RAINELLI 1988)

Michel Rainelli, Comerțul internațional, trad. C. Atudosei (Paris 1988), Humanitas/Repere-Economie-6, București, 1992, 160 p.

 

 

I.Comerțul internațional în secolele XIX și XX

 

Secolul al XXX lea și apariția unor noi națiuni dominante

 

Perioada 1945-1980

 

Repartiția geografică a schimburilor; repunerea în cauză a predominanței nord-americane

22 (...) Tendințele înregistrate pe ansamblul perioadei sunt următoarele:

(..)

-diminuarea mai accentuată a ponderii grupei țărilor Europei de Est, de la 12,2% la 9%.

23 Tabelul VII Repartiția exporturilor mondiale de mărfuri pe zone geografice în perioada 1963-1985 (în procente)(1)

Grup țări – 1963 – 1968 – 1973 – 1978 – 1980 - 1985

(...)

Europa de Est – 12,2 – 11,3 – 10,0 – 9,7 – 9,0 – 10,7

1 = Cifrele pentru 1985 sunt date pentru a avea o imagine completă a tendinței generale. (...)

Sursa: Calcule pe baza cifrelor GATT:

Le commerce mondiale en 1980-1987, Geneve, 1981, Annexe, tabl. A 23

Le commerce mondiale en 1985-1986, Geneve, Annexe, tabl. A 13

 

24 Tabelul VIII Matricele exporturilor mondiale în 1955, 1968 și 1986

Destinație - Regiuni industriale - Țări în curs de dezvoltare – Europa de Est – Total mondial

Origine  

Regiuni industriale – 1955 – 38,7 – 17,2 – 1,1 – 61,3

1968 – 49,6 – 13 – 2,5 – 67,6

1986 – 52 – 12,2 – 2 – 68

Țări în curs de dezvoltare – 1955 – 18,3 – 6,5 – 1,1 – 25,8

1968 – 13,4 – 3,8 – 0,8 – 18,5

1986 – 12,7 – 5,1 – 1,3 – 19,6

Europa de Est – 1955 – 2,2 – 1,1 – 7,5 – 9,7

1968 – 2,5 – 1,7 – 7,1 – 11,3

1986 – 2,8 – 1,7 – 6 – 10,9

Total mondial – 1955 – 61,3 – 24,7 – 9,7 – 100

1968 – 67,2 – 18,9 – 10,9 – 100

1986 – 69,2 – 19,4 – 10,4 – 100

 

Matricea exporturilor mondiale demonstrează în ce măsură schimburi între țări comparabile constituie un fenomen esențial pentru regiunile industrializate și pentru țările Europei de Est.

 

 

II.Comerțul internațional în anii 80

 

Evoluția exporturilor

 

35 Tabelul XII Valoarea exporturilor mondiale pe zone de proveniență în perioada 1981-1986 în procente

Țări – 1980 -1981 – 1982 – 1983 – 1984 – 1985 – 1986

(...)

Europa de Est – 9,5 – 9,4 – 10,5 – 11,3 – 11,0 – 10,8 – 10,8

Total – 100 – 100 – 100 – 100 – 100 – 100 – 100

 

36-37 Tabelul XIII Matricea exporturilor mondiale în 1973 și 1986 în procente din totalul exporturilor

Destinație – America N – Japonia – Europa V – America Latină – Asia – Orientul Mijlociu – Africa – Europa E - Total

Proveniență

America N  1973 - - - - - - - 5 – 167

1986 - - - - - - - 4 - 136

Japonia 1973 - - - - - - - 3 – 64

1986 - - - - - - - 7 - 99

Europa V 1973 - - - - - - - 23 – 451

1986 - - - - - - - 22 - 443

America Latină 1973 - - - - - - - 3 – 52

1986 - - - - - - - 5 - 43

Asia 1973 - - - - - - - 2 – 56

1986 - - - - - - - 6 - 92

Orientul Mijlociu 1973 - - - - - - - 2 – 49

1986 - - - - - - - 1 - 37

Africa 1973 - - - - - - - 2 – 37

1986 - - - - - - - 1 - 24

Europa E 1973 – 2 – 3 – 23 – 2 – 3 – 2 – 3 – 56 – 99

1986 – 3 – 3 – 21 – 3 – 8 – 3 – 2 – 60 - 100

Importuri Total (2) 1973 - - - - - - - 98 – 1000 (1)

1986 - - - - - - - - 104 - 1000 (1)

 

1 = 574 miliarde de dolari în 1973, 2119 în 1986.

2 = Totalul cuprinde regiunile care nu fac parte din regiunile enumerate.

 

Sursa: Raport GATT, 1987, tabel A13.

 

39 Principalele caracteristici ale comerțului mondial în 1986, care completează informațiile furnizate de tabelul XII și sunt evidente în tabelul XIII sunt următoarele:

(...)

-țările Europei de Est sunt singurele care scapă parțial acestui model, deoarece comerțul lor este orientat numai în proporție de 26% către țările industrializate, față de 55% care se realizează între ele.

 

Dezechilibre naționale

 

Polarizarea balanțelor

42-43 Tabelul XIV Soldul tranzacțiilor curente în perioada 1980-1986 în miliarde dolari prețuri curente

 

Soldul balanței comerciale

Țara sau zona – 1980 – 1981 – 1982 – 1983 – 1984 – 1985 – 1986

(...)

Europa de Est (4)– 6 – 2 – 13 – 13 – 18 – 8 – 4

 

Soldul tranzacțiilor invizibile

Țara sau zona – 1980 – 1981 – 1982 – 1983 – 1984 – 1985 – 1986

(...)

Europa de Est (4) – 5 - (-5) – (-6) – (-5) – (-5) – (-4) – (-3)  

 

4 = Până în 1983 este vorba de ansamblul țărilor cu economie planificată, cuprinzând, pe lângă țările Europei de Est, și RP Chineză.

 

Sursa: Rapoartele anuale 52, 54, 55 și 57 ale BRI, 1982, 1984, 1985, Bale.

 

 

III. Principalele teorii ale comerțului internațional

 

Teoriile bazate pe diferențele internaționale în domeniul tehnologiei

 

Verificările empirice

69 (...) În aceste condiții, teoria este redusă la o propoziție de tipul: comerțul internațional trebuie să fie mai intens în industriile în care activitatea de cercetare-dezvoltare este relativ importantă decât în cele în care aceasta este relativ redusă. Această proporție a fost verificată și în cazul altor țări decât Statele Unite (Japonia, Grecia...) și altor sectoare (electronica, bunurile de consum de folosință îndelungată, petrochimia...).

 

 

V. Protecționismul și liberul schimb

 

Compararea avantajelor liberului schimb și ale protecționismului

                                                                                          

110 (...) Acuzația de dumping este adesea invocată împotriva țărilor care au nevoie urgentă de devize și a căror comerț este controlat de stat. Este vorba, în principal de produsele exportate de țările Europei de Est, în cazul cărora producătorii din Comunitatea Europeană au evidențiat asemenea practici (de exemplu, în cazul motoarelor electrice). (...)

 

 

VII. Firmele și comerțul internațional

 

Firmele multinaționale și schimburile internaționale

Locul firmelor multinaționale în cadrul schimburilor

146 (...) Fără a mai putea stabili cu precizie data, din cauza secretului care înconjoară această decizie, se știe că firma Renault nu mai produce în Franța modelul „4 L”: vânzările pe piața franceză sunt asigurate datorită exporturilor filialei iugoslave, fără îndoială, începând din 1986. (...)

Corupția marilor puteri (PEDRERO 2004)

Miguel Pedrero, Corupția marilor puteri. Strategii și minciuni în politica mondială, Litera Internațional, București, 2008 (2004 spaniolă)

 

3. SUA contra China: cheia noului război rece

Arta războiului

61 (...) În această operă [colonei W. Xiangsui și Q. Liang, Război fără limite] se afirmă că cea care a avut cel mai mult de suferit de pe urma invaziilor din Irak și Afganistan a fost China și că părerea generală în rândul generalilor APE [Armata Populară de Eliberare] este că „dacă NATO impune un sistem de valori – cu ajutorul forței – într-o țară europeană – Iugoslavia – mâine poate face al fel în Taiwan, în Tibet sau Xinjiang” – teritoriu chinez în care armat poartă un război împotriva luptătorilor islamiști pentru independență.

65 (...) În plină „luptă” între diplomațiile celor două puteri, asupra ambasadei chineze de la Belgrad cădeau mai multe bombe, în timpul atacurilor din războiul desfășurat în Iugoslavia. Trei diplomați chinezi au decedat și douăzeci au fost răniți. Oare credea CIA întra-adevăr că Serbia își organiza apărarea aeriană grație informațiilor pe care armata chineză i le transmitea prin radar – prin intermediul ambasadei? NATO a asigurat prin vocea lui Javier Solana, la cea vreme director general al organizației militare, că totul se datorase unei „lamentabile erori”. Guvernul chinez a respins explicațiile puțin credibile ale NATO, calificându-l pe Solana drept un „lacheu jalnic al imperialiștilor americani”.

 

4. Organizații neguvernamentale?

Obiectivul: controlul asupra ONG-urilor

80 (...) Se știe de asemeni că agentul infiltrat [Manfred Schlickenrieder/MAD-RFG] făcut o ofertă pentru cumpărarea de arme și muniție unei grupări teroriste turce, Dev Sol, deși motivul acestei tranzacții nu este cunoscut.

 

7. Traficul de droguri S.A.

Și comuniștii fac trafic

140 După cum afirmă anumite rapoarte ale serviciilor occidentale de informații, fosta URSS a intervenit în afacerea traficului de arme și de droguri prin intermediul unei companii proprietate a Bulgariei, una dintre țările ei satelit. Respectiva companie, cunoscută sub numele de Kintex, a atras pentru prima oară atenția investigatorilor judiciari din Statele Unite grație unei serii de articole publicate în cotidianul Newsday sub titlul Pe urmele heroinei. De atunci, Kintex a făcut obiectul a numeroase investigații oficiale din partea Congresului Statelor Unite, dar niciuna nu a putut fi finalizată din cauza piedicilor puse de guvernul bulgar.

141 (...) Revista EIR a avut acces la mai multe rapoarte secrete care arătau că „(...). Turcul Adnan Kashoggi, om de afaceri implicat în traficul de arme, a fost și el legat în diverse feluri de Intrabank, între altele vorbindu-se de participarea sa la lichidarea Intrabank, de fapt o simplă reorganizare a ei, care, la fel ca și în cazul IOS, a sfârșit prin faptul că băncii i s-a dat pur și simplu o nouă formă. (...)”

142 (...) În anii 40, [Samih] Khoury era intermediar pe ruta de trafic Turcia-Marsilia.

 

8. Teroriști... depinde pentru cine

Teroarea „roșie”

163 [raport despre terorism al serviciului secret spaniol] „(...) Jibril [Ahmad – lider militar al Comandamentului General al Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei] a stabilit contacte cu serviciul bulgar de informații, care, în perioada 1972-1982, a acționat ca o agenție subordonată KGB pentru ajutor internațional acordat teroriștilor activi ai OEP...”.

166 (...) Conform declarației lui Antonio Savasta, unul dintre membrii care își regretă faptele, Brigăzile Roșii  erau interesate de menținerea contactelor cu reprezentanții serviciilor secrete bulgare pentru a restabili trimiterea de arme către OEP, relații care se întrerupseseră după arestarea în 1981 a lui Mario Moretti, membru al brigăzilor.

Un fost agent al KDS, serviciul de informații din Bulgaria, a declarat că în centrele bulgare de antrenament pentru teroriști „puteai învăța orice: să omori un om fără să faci zgomot, să conduci o locomotivă, să codifici corespondența. De asemenea, puteai învăța, de exemplu, să te transformi în șofer parizian de taxi, în ziarist sau chiar în lustragiu de pantofi.”

KDS controla și firma de stat Kintex, cea care, potrivit documentelor obținute de serviciile occidentale de informații, realiza exporturi de arme în valoare de peste 950 milioane de dolari pe an. O bună parte din respectivele exporturi urmau să ajungă în mâinile unor grupuri de „eliberare națională”, nume pe care serviciile sovietice de informații îl foloseau pentru a se referi la grupările teroriste occidentale.