Roger Kirk & Mircea Răceanu, România împotriva Statelor Unite. Diplomația absurdului. 1985-1989, trad. M. Rădulescu (eng. 1994), Silex, București, 1995, 364 p.
Prolog - Cum a fost influențată diplomația de percepțiile greșite ale ambelor părți
(10) (...)Răceanu consideră că, exceptând ajutorul acordat Iugoslaviei, sprijinul dat de SUA regimului lui Ceaușescu, inclusiv prin acordarea statului clauzei națiunii celei mai favorizate, a reprezentat cea mai proastă investiție pe plan politic și economic pe care SUA au făcut-o în Europa de Răsărit.
(10) (...)Răceanu consideră că, exceptând ajutorul acordat Iugoslaviei, sprijinul dat de SUA regimului lui Ceaușescu, inclusiv prin acordarea statului clauzei națiunii celei mai favorizate, a reprezentat cea mai proastă investiție pe plan politic și economic pe care SUA au făcut-o în Europa de Răsărit.
2. Personajele principale și actul întâi
(38) (...) Răceanu îl [Ștefan Andrei] considera un om pentru care era ușor să lucrezi, un om care purta de grijă subordonaților, în atmosfera bizantină a curții lui Ceaușescu.
(62-3)(...)Interlocutorii [Ilie Văduva, Ștefan Andrei, Ion Coman] au subliniat interesul României pentru relații bune cu SUA pe baza neamestecului în treburile interne și au făcut scurte expozeuri despre tradiția de independență a României încă din zilele în care s-au luptat cu romanii, în secolul I e. n.
Acest subiect cu privire la independența României a fost unul pe care toți românii, de la Ceaușescu în jos, l-au evidențiat în detaliu în cadrul întâlnirii cu orice vizitator american. Pentru a produce efect, ei începeau cu citarea unui comentariu al istoricului grec Herodot, care spunea că geto-dacii (strămoșii românilor) erau „cei mai curajoși și cei mai drepți dintre traci”. Ei descriau apoi regatul Daciei și victoriile dacilor împotriva romanilor. Este interesant că istoriografia română pune mare accent pe acest punct de vedere, în timp ce, pe de altă parte, se mândrește imens (chiar și numele țării) cu faptul că cea mai mare parte a țării a fost inclusă atunci în imperiul roman și a rămas astfel 150 de ani.
(63)(...)Românii aminteau vizitatorilor că România n-a fost niciodată ocupată de turci, ea trebuind numai să plătească tribut (iar conducătorii erau aleși de către ei).
(38) (...) Răceanu îl [Ștefan Andrei] considera un om pentru care era ușor să lucrezi, un om care purta de grijă subordonaților, în atmosfera bizantină a curții lui Ceaușescu.
(62-3)(...)Interlocutorii [Ilie Văduva, Ștefan Andrei, Ion Coman] au subliniat interesul României pentru relații bune cu SUA pe baza neamestecului în treburile interne și au făcut scurte expozeuri despre tradiția de independență a României încă din zilele în care s-au luptat cu romanii, în secolul I e. n.
Acest subiect cu privire la independența României a fost unul pe care toți românii, de la Ceaușescu în jos, l-au evidențiat în detaliu în cadrul întâlnirii cu orice vizitator american. Pentru a produce efect, ei începeau cu citarea unui comentariu al istoricului grec Herodot, care spunea că geto-dacii (strămoșii românilor) erau „cei mai curajoși și cei mai drepți dintre traci”. Ei descriau apoi regatul Daciei și victoriile dacilor împotriva romanilor. Este interesant că istoriografia română pune mare accent pe acest punct de vedere, în timp ce, pe de altă parte, se mândrește imens (chiar și numele țării) cu faptul că cea mai mare parte a țării a fost inclusă atunci în imperiul roman și a rămas astfel 150 de ani.
(63)(...)Românii aminteau vizitatorilor că România n-a fost niciodată ocupată de turci, ea trebuind numai să plătească tribut (iar conducătorii erau aleși de către ei).
3. Shultz îl atacă direct pe Ceaușescu
(65) (...)El [Shultz] și-a exprimat dorința de a vizita acele țări ale Europei de Răsărit care aveau o poziție diferită de cea a vecinilor lor. Iugoslavia era în mod o primă candidată, datorită poziției ei în afara blocului sovietic.
(66) (...) funcționarii Biroului pentru relații cu Europa de Răsărit și Iugoslavia al Departamentului de Stat, (...).
(83) (...)La sfârșitul anilor 70, el [Ion Stoian] a fost numit ambasador în Albania, (...).
(65) (...)El [Shultz] și-a exprimat dorința de a vizita acele țări ale Europei de Răsărit care aveau o poziție diferită de cea a vecinilor lor. Iugoslavia era în mod o primă candidată, datorită poziției ei în afara blocului sovietic.
(66) (...) funcționarii Biroului pentru relații cu Europa de Răsărit și Iugoslavia al Departamentului de Stat, (...).
(83) (...)La sfârșitul anilor 70, el [Ion Stoian] a fost numit ambasador în Albania, (...).
4.Drepturile omului acaparează centrul acțiunii - 1986
(114) (...)În entuziasmul lor față de vizitele la nivel înalt, românii nu au ținut cont de atenționarea directă pe care reprezentanții americani le-au făcut cu aceste prilejuri, dar au aplecat urechea la ceea ce ei au considerat a fi un semnal indirect din partea guvernului SUA. Fie că aceasta era sau nu o trăsătură de caracter balcanică, comunistă sau chiar românească, ea s-a manifestat deseori în cadrul relațiilor dintre cele două țări.
(114) (...)În entuziasmul lor față de vizitele la nivel înalt, românii nu au ținut cont de atenționarea directă pe care reprezentanții americani le-au făcut cu aceste prilejuri, dar au aplecat urechea la ceea ce ei au considerat a fi un semnal indirect din partea guvernului SUA. Fie că aceasta era sau nu o trăsătură de caracter balcanică, comunistă sau chiar românească, ea s-a manifestat deseori în cadrul relațiilor dintre cele două țări.
5.Whitehead încearcă să pornească pe un drum nou - 1986
(137) (...)Întâlnirea [ONU] a fost organizată în pripă și a fost prea scurtă pentru a anula impresia lui Totu și a ierarhiei române de umilire a României, mai ales în condițiile în care Shultz păstrase tradiția stabilirii unei întâlniri oficiale cu ministrul afacerilor externe al Iugoslaviei, singura țară est-europeană care a fost astfel onorată de Secretarul de Stat.
(137) (...)Întâlnirea [ONU] a fost organizată în pripă și a fost prea scurtă pentru a anula impresia lui Totu și a ierarhiei române de umilire a României, mai ales în condițiile în care Shultz păstrase tradiția stabilirii unei întâlniri oficiale cu ministrul afacerilor externe al Iugoslaviei, singura țară est-europeană care a fost astfel onorată de Secretarul de Stat.
11.Din rău în mai rău - 1988
(268)(...) Au continuat să se acomuleze dovezi ale creșterii tensiunii în relațiile României cu vecinii săi: cu Bulgaria referitor la poluarea produsă de întreprinderile românești de la Dunăre, cu Iugoslavia referitor la apele teritoriale, (...).
12. Ultimul act - 1989
(283)(...)Această poziție era, totodată, contrară ideii pe care el o susținuse inițial, de creare a unei zone libere de arme chimice în Balcani și de interzicere a armelor chimice pe tot globul.
(286) (...)Ungaria a sprijinit o rezoluție care condamna România, inițiată în cadrul Comisiei pentru Drepturile Omului a ONU în martie 1989, în timp ce URSS, Bulgaria și Ucraina nu au participat la vot.
(293)(...)Relațiile cu Polonia și Cehoslovacia erau din ce în ce mai tensionate și chiar conducătorul bulgar Todor Jivkov nu a mai întreprins obișnuita vizită anuală în România în 1988.
(268)(...) Au continuat să se acomuleze dovezi ale creșterii tensiunii în relațiile României cu vecinii săi: cu Bulgaria referitor la poluarea produsă de întreprinderile românești de la Dunăre, cu Iugoslavia referitor la apele teritoriale, (...).
12. Ultimul act - 1989
(283)(...)Această poziție era, totodată, contrară ideii pe care el o susținuse inițial, de creare a unei zone libere de arme chimice în Balcani și de interzicere a armelor chimice pe tot globul.
(286) (...)Ungaria a sprijinit o rezoluție care condamna România, inițiată în cadrul Comisiei pentru Drepturile Omului a ONU în martie 1989, în timp ce URSS, Bulgaria și Ucraina nu au participat la vot.
(293)(...)Relațiile cu Polonia și Cehoslovacia erau din ce în ce mai tensionate și chiar conducătorul bulgar Todor Jivkov nu a mai întreprins obișnuita vizită anuală în România în 1988.
13.Epilog. Câteva lecții
(320) (...)În afară de aceasta, românii au o modalitate indirectă de abordare a problemelor, în special a celor mai spinoase, poate din cauză că sunt un popor balcanic care a avut de a face cu vecini mult mai puternici timp de multe secole.
(320) (...)În afară de aceasta, românii au o modalitate indirectă de abordare a problemelor, în special a celor mai spinoase, poate din cauză că sunt un popor balcanic care a avut de a face cu vecini mult mai puternici timp de multe secole.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu