Comunicații (LUMEA 1985)

 ***, Caleidoscop. Comunicații, „Lumea 85. Caiet de vacanță”, București, 1985

 

82 (...) Diodor din Sicilia ne povestește că santinelele eșalonate între principalele orașe ale Persiei își transmiteau cu voce tare știrile și ordinele primite de la rege. În timpul expediției din Grecia, știrile parveneau, în acest mod, în 48 de ore.

(...) În „De Bello Gallico”, Cezar relatează că știrea despre cucerirea Orleansului (Genabum) și despre masacrul garnizoanei romane de către carnuți (populație a Galiei din ținutul Chartres), ce avusese loc la răsăritul soarelui, s-a aflat în Auvergne înainte de 9 seara.

(...) Legenda, așa cum o interpretează Eschil într-una din tragediile sale, spune că o linie de posturi cu semnale de foc, care se întindeau pe o distanță de 500 km, de la muntele Ida la Argos, trecând prin insula Lemnos, i-au dat, într-o noapte, Clitemnestrei fericita veste  despre căderea Troiei... și întoarcerea regelui Agamemnon. Imperiul roman dispunea de turnuri cu focuri de la Pontul Euxin până în Spania și de la provinciile de graniță cu „barbarii” până la coastele Africii. Semnalele se dădeau cu torțe incandescente, care, în funcție de conținutul și natura mesajului, erau plasate în diferite puncte ale turnului de pază. Astfel se propagau ordinele militare de-a lungul fortificațiilor de frontieră în luptele împotriva germanilor.

(...) Cel mai vechi exemplu se află în legenda eroului grec Teseu. Acesta pleacă în Creta pentru a elibera Atena de tributul greu ce-i era impus de regele Minos: la fiecare șapte ani, șapte tineri și șapte tinere erau sacrificați Minotaurului. Cu ajutorul Ariadnei și al firului ei providențial, el poate ieși din Labirint, după ce omoară Minotaurul. Trist și înciudat de a fi abandonat-o pe Ariadna, în insula Naxos, zeului Dionysos, Teseu uită, ajuns în preajma Atenei, să înalțe pânza albă, semn al reușitei sale. Văzând pânza neagră, tatăl său, bătrânul rege Egeu, cuprins de disperare, se aruncă în apele mării care-i poartă de atunci numele.

(...) În secolul II î. e. n., istoricul grec Polibiu, dat ostatic romanilor, devenit apoi un mare călător în interesul stăpânilor săi, punea la punct un sistem luminos care permitea reproducerea literelor alfabetului. Un fel de limbaj morse cu mult înaintea inventării acestuia!

(...)