Lucian Blaga - Filozofia prin metafore (II) (SĂVULESCU 2001)

Geo Săvulescu, Lucian Blaga - Filozofia prin metafore (II), „Tomis”, Constanța, VI (XXXVI), 5 (369), mai 2001, p. 4

 

Cât despre marii creatori? Agamemnon își sacrifică fiica pentru a putea cuceri Troia, (…).

Orchestra neagră (LAURENT 1978)

 Frederic Laurent, Orchestra neagră, Stock, Paris, 1978, în Orchestra neagră, traducere R. Dumitrescu, „Lumea 85. Caiet de vacanță”, București, 1985

 

Misteriosul Domn P...

190 Duminică, 7 decembrie [1969] (cinci zile înaintea atentatului [Milano]), ziarul londonez „Observer” publicase un uimitor document a cărui autenticitate fusese confirmată de un înalt funcționar al serviciilor secrete britanice. Este vorba de un „raport asupra situației italiene”, redactat de un agent secret grec în Italia, pe care „guvernul coloneilor” de la Atena îl trimisese ambasadorului său de la Roma. Așa cum explică scrisoarea care însoțește raportul, „veți vedea că situația din Italia prezintă pentru noi un mare interes și dovedește că evenimentele evoluează într-un sens favorabil pentru revoluția națională. Excelența Sa, primul ministru, notează că eforturile dificile depuse de multă vreme în Italia de către guvernul național grec încep să dea roade”. Scrisoarea este datată 15 mai 1969, adică mai puțin de trei săptămâni înainte de atentatele împotriva gării centrale și a pavilionului Fiat din Târgul de la Milano.

191 Raportul este redactat pe baza informațiilor furnizate de un misterios domn P., un italian despre care aflăm că, după o vizită la Atena, „a fost extrem de fascinat - sunt propriile sale cuvinte - de personalitatea primului ministru grec (G. Papadopoulos, șeful regimului dictatorial grec). Raportul este lipsit de ambiguitate: însărcinat să sondeze armata și carabinierii asupra posibilității de succes a unei „revoluții naționale” (o lovitură de stat în stilul celei a coloneilor din Grecia). (...)
Conspiratorii au chiar și un plan: „(...) Este cert că metodele folosite de armata greacă au dus la rezultate satisfăcătoare. Ele au fost, prin urmare, acceptate ca bază de acțiune pentru Italia”. Totuși, apreciază raportul, ar putea apărea câteva problema, căci „armata italiană n-are tradiția armatei grecești în crearea de organizații secrete”.
Printre carabinieri, Domnul P. pare să fi suscitat mult interes: „Rolul jucat de poliția militară greacă în pregătirea revoluției i-a impresionat în mod deosebit”.

 

Strategia tensiunii
196 (...) Ziaristul britanic Leslie Finner și câțiva din confrații săi italieni cred că el [Pino Rauti] este agentul italian al coloneilor greci, prezentat sub numele de domnul P. în raportul secret grec publicat de „Observer”. Legăturile cu coloneii nu sunt secrete. În aprilie 1967, el este unul din primii „turiști” ai noului regim. Trimis special al ziarului „Il Tempo” e primit foarte oficial de generalul Patakos, șeful guvernului militar de la Atena, și îl întâlnește, într-un birou de pe strada Panepistemiou, pe colonelul Agamemnon, noul șef al KYP(7). Dar, potrivit unei teze susținute de majoritatea lucrărilor publicate în Italia pe tema comploturilor fasciste, strategia tensiunii avea să fie planificată, în mare parte, în cursul unei călătorii la Atena, organizate în aprilie 1968. Au participat 60 de studenți greci în Italia, aparținând de ESESI(8), și 51 de studenți italieni ce reprezentau crema organizațiilor fasciste din Peninsulă („Ordino Nuovo”, „Avangurdia Nazionale”, „Europa Civilta” etc). 
La Atena, fasciștii italieni sunt primiți oficial de autoritățile grecești și iau contact cu mișcarea neonazistă „4 august”, condusă de un prieten al lui Rauti, Kostas Plevris, agent KYP însărcinat cu afacerile italiene, autorul raportului secret grec asupra situației italiene. Un voiaj destul de straniu, căci aproape jumătate din italienii invitați de colonei se vor întoarce de la Atena convertiți subit la anarhism de stânga sau proclamând ostentativ idei comuniste.

Birourile R și D
205 (...) „În iulie 1964 - a afirmat el [deputat al „stângii independente”] - am riscat să cunoaștem o noapte identică cu aceea în care coloneii greci au strangulat democrația”.

 

7 = KYP - Kratike Yperesia Pleporion, serviciile secrete grecești, care controlau direct guvernul și supravegheau pe antifasciștii greci [comuniști] refugiați în Italia.

8 = ESESI - Etnikos Syndesmos Ellinon Spudaston Italias, „Liga studenților fasciști [?!] greci din Italia”, fondată în aprilie 1967, după lovitura de stat a coloneilor.

Comunicații (LUMEA 1985)

 ***, Caleidoscop. Comunicații, „Lumea 85. Caiet de vacanță”, București, 1985

 

82 (...) Diodor din Sicilia ne povestește că santinelele eșalonate între principalele orașe ale Persiei își transmiteau cu voce tare știrile și ordinele primite de la rege. În timpul expediției din Grecia, știrile parveneau, în acest mod, în 48 de ore.

(...) În „De Bello Gallico”, Cezar relatează că știrea despre cucerirea Orleansului (Genabum) și despre masacrul garnizoanei romane de către carnuți (populație a Galiei din ținutul Chartres), ce avusese loc la răsăritul soarelui, s-a aflat în Auvergne înainte de 9 seara.

(...) Legenda, așa cum o interpretează Eschil într-una din tragediile sale, spune că o linie de posturi cu semnale de foc, care se întindeau pe o distanță de 500 km, de la muntele Ida la Argos, trecând prin insula Lemnos, i-au dat, într-o noapte, Clitemnestrei fericita veste  despre căderea Troiei... și întoarcerea regelui Agamemnon. Imperiul roman dispunea de turnuri cu focuri de la Pontul Euxin până în Spania și de la provinciile de graniță cu „barbarii” până la coastele Africii. Semnalele se dădeau cu torțe incandescente, care, în funcție de conținutul și natura mesajului, erau plasate în diferite puncte ale turnului de pază. Astfel se propagau ordinele militare de-a lungul fortificațiilor de frontieră în luptele împotriva germanilor.

(...) Cel mai vechi exemplu se află în legenda eroului grec Teseu. Acesta pleacă în Creta pentru a elibera Atena de tributul greu ce-i era impus de regele Minos: la fiecare șapte ani, șapte tineri și șapte tinere erau sacrificați Minotaurului. Cu ajutorul Ariadnei și al firului ei providențial, el poate ieși din Labirint, după ce omoară Minotaurul. Trist și înciudat de a fi abandonat-o pe Ariadna, în insula Naxos, zeului Dionysos, Teseu uită, ajuns în preajma Atenei, să înalțe pânza albă, semn al reușitei sale. Văzând pânza neagră, tatăl său, bătrânul rege Egeu, cuprins de disperare, se aruncă în apele mării care-i poartă de atunci numele.

(...) În secolul II î. e. n., istoricul grec Polibiu, dat ostatic romanilor, devenit apoi un mare călător în interesul stăpânilor săi, punea la punct un sistem luminos care permitea reproducerea literelor alfabetului. Un fel de limbaj morse cu mult înaintea inventării acestuia!

(...)