Victor Slăvescu, Istoricul Băncii Naționale a României (1880-1924), Humanitas / Biblioteca Băncii Naționale – 1, București, 2013,
I.Politica monetară a
României (1867-1884)
47 1.Până la 1867, când se stabilește un sistem monetar unitar, țara noastră era inundată de tot felul de monede străine, stricate, găurite, șterse, cu o valoare redusă, venite din Austro-Ungaria și Turcia, două țări care au avut monedele cele mai slabe din Europa(1). Față de valoarea incertă a acestor monede și de variațiile de curs, operațiunile de schimb erau foarte rentabile în acele vremuri dând zarafilor și calpuzanilor prilej la câștiguri ilicite, dar foarte însemnate. La București exista chiar o cvasibursă la Hanul cu Tei, unde se întâlneau schimbătorii de bani spre a se orienta asupra cursurilor curente, luate după piețele Constantinopolului, Vienei, apoi Frankfurt, Paris și Londra.
(...) El [leul vechi] era împărțit în 40 de parale, având ca origine îndepărtată moneda turcească de argint – piastrul – (...).
1 = Pentru toată această parte, vezi U. T. Mihaiu, Politica monetară și a băncilor României, București, 1907, p. 13.
48 (...) 2 = Uniunea Monetară Latină a fost creată în 1865 de Franța, Belgia, Italia și Luxemburg cu scopul de a institui o organizație monetară comună bazată pe bimetalismul aur-argint. România a intrat în această organizație în 1889. (n. ed.)
49 (...) La acea epocă [1867] circulau în țară numeroase monede de aramă devalorizate, provenite din Rusia, Austria și Turcia, răspândite mai ales la țară, în pătura țărănească, unde mijloceau micile tranzacții locale.
50 (...) 3. Epoca 1873-1879. De abia înfăptuită această importantă reformă monetară și în momentul în care cârmuitorii urmăreau întărirea regimului monetar prin sporirea stocului de aur, considerat ca bază a circulației, țara noastră este surprinsă în 1876-1877 de criza orientală și obligată a lua parte activă, participând alături de Rusia, în războiul împotriva Turciei, care avea să-i dea independență politică.
47 1.Până la 1867, când se stabilește un sistem monetar unitar, țara noastră era inundată de tot felul de monede străine, stricate, găurite, șterse, cu o valoare redusă, venite din Austro-Ungaria și Turcia, două țări care au avut monedele cele mai slabe din Europa(1). Față de valoarea incertă a acestor monede și de variațiile de curs, operațiunile de schimb erau foarte rentabile în acele vremuri dând zarafilor și calpuzanilor prilej la câștiguri ilicite, dar foarte însemnate. La București exista chiar o cvasibursă la Hanul cu Tei, unde se întâlneau schimbătorii de bani spre a se orienta asupra cursurilor curente, luate după piețele Constantinopolului, Vienei, apoi Frankfurt, Paris și Londra.
(...) El [leul vechi] era împărțit în 40 de parale, având ca origine îndepărtată moneda turcească de argint – piastrul – (...).
1 = Pentru toată această parte, vezi U. T. Mihaiu, Politica monetară și a băncilor României, București, 1907, p. 13.
48 (...) 2 = Uniunea Monetară Latină a fost creată în 1865 de Franța, Belgia, Italia și Luxemburg cu scopul de a institui o organizație monetară comună bazată pe bimetalismul aur-argint. România a intrat în această organizație în 1889. (n. ed.)
49 (...) La acea epocă [1867] circulau în țară numeroase monede de aramă devalorizate, provenite din Rusia, Austria și Turcia, răspândite mai ales la țară, în pătura țărănească, unde mijloceau micile tranzacții locale.
50 (...) 3. Epoca 1873-1879. De abia înfăptuită această importantă reformă monetară și în momentul în care cârmuitorii urmăreau întărirea regimului monetar prin sporirea stocului de aur, considerat ca bază a circulației, țara noastră este surprinsă în 1876-1877 de criza orientală și obligată a lua parte activă, participând alături de Rusia, în războiul împotriva Turciei, care avea să-i dea independență politică.
II. Încercările de a se
înființa o bancă de emisiune în România. Primele începuturi de bancă
Principalii bancheri din
țară
59 (...) Când, după Pacea de la Adrianopol (1829), începe și în Principatele dunărene un comerț de cereale, mai ales în porturile noastre, principalii negustori de cereale făceau pe alocuri și mici afaceri de bancă. Astfel, avem cunoștința unei case de bancă străine Sechiari Deroussi, venită din Marsilia și Constantinopol, care, pe lângă comerțul cu cereale, cultiva și pe cel de bancă.
59 (...) Când, după Pacea de la Adrianopol (1829), începe și în Principatele dunărene un comerț de cereale, mai ales în porturile noastre, principalii negustori de cereale făceau pe alocuri și mici afaceri de bancă. Astfel, avem cunoștința unei case de bancă străine Sechiari Deroussi, venită din Marsilia și Constantinopol, care, pe lângă comerțul cu cereale, cultiva și pe cel de bancă.
Diferite încercări de a
se înființa bănci de emisiune
62 (...) În 19 octombrie 1865 se acordă Băncii României, sub guvernul N. Kretzulescu, președintele Consiliului de Miniștri și ministru de finanțe, actuala The Bank of Roumania Ltd, dreptul de a funcționa în țară, fără votul Camerei, ci în baza statutului, ca bancă de scont și de circulație și reprezentată prin Adolf Hertz și Jacques Lobel, fiind o filială a Băncii Imperiale Otomane din Constantinopol.
62 (...) În 19 octombrie 1865 se acordă Băncii României, sub guvernul N. Kretzulescu, președintele Consiliului de Miniștri și ministru de finanțe, actuala The Bank of Roumania Ltd, dreptul de a funcționa în țară, fără votul Camerei, ci în baza statutului, ca bancă de scont și de circulație și reprezentată prin Adolf Hertz și Jacques Lobel, fiind o filială a Băncii Imperiale Otomane din Constantinopol.
III. Pregătirile pentru
înființarea Băncii Naționale
Ideile de bază ale unei
bănci de emisiune
68 (...) Trebuie să ne transpunem cât mai bine în acele vremuri și în acele împrejurări pentru a înțelege, cum se cuvine, cadrul în care aceste idei dominante în materie de organizare economică se răspândeau de protagoniști și trebuie să înțelegem bine câtă energie a trebuit să se desfășoare pentru ca într-o atmosferă de indolență și nepăsare să se poată adopta principii atât de „revoluționare” pentru mentalitatea orientală generală de atunci.
68 (...) Trebuie să ne transpunem cât mai bine în acele vremuri și în acele împrejurări pentru a înțelege, cum se cuvine, cadrul în care aceste idei dominante în materie de organizare economică se răspândeau de protagoniști și trebuie să înțelegem bine câtă energie a trebuit să se desfășoare pentru ca într-o atmosferă de indolență și nepăsare să se poată adopta principii atât de „revoluționare” pentru mentalitatea orientală generală de atunci.
VI. Prima epocă (1880-1890)
Introducerea etalonului
aur prin legea din mai 1889
135 (...) Cantitatea de 7 milioane lei în monedă de 5 lei de argint nu o socotea prea mare [ministrul de finanțe G. Vernescu], mai ales că parte fusese dusă peste frontieră, în Bulgaria, în Serbia și Ungaria, de lucrătorii trecători care munceau prin țară.
135 (...) Cantitatea de 7 milioane lei în monedă de 5 lei de argint nu o socotea prea mare [ministrul de finanțe G. Vernescu], mai ales că parte fusese dusă peste frontieră, în Bulgaria, în Serbia și Ungaria, de lucrătorii trecători care munceau prin țară.
VIII. A treia epocă
(1901-1914)
Discuția în Senat a
Convenției din 11 mai 1901
201-202 (...) Vorbind de reducerea stocului metalic de la 40% la 33%, generalul Manu spune: „În anul 1899, în timpul acela foarte greu prin care a trecut și statul și particularii, se ivise în București o speculație foarte ciudată, însă legală; în fiecare zi, niște bancheri din București veneau la Banca Națională și drenau aurul pentru a-l căra la Brașov sau Rusciuc, fie făcând călătorie acolo, fie trimițându-l prin grupuri sau mandate poștale prin poștă. (...)
În curs de câteva săptămâni se făcuse un drenaj foarte simțitor al stocului metalic și se duceau banii fie în Bulgaria, fie în Transilvania și de acolo în alte părți.”
201-202 (...) Vorbind de reducerea stocului metalic de la 40% la 33%, generalul Manu spune: „În anul 1899, în timpul acela foarte greu prin care a trecut și statul și particularii, se ivise în București o speculație foarte ciudată, însă legală; în fiecare zi, niște bancheri din București veneau la Banca Națională și drenau aurul pentru a-l căra la Brașov sau Rusciuc, fie făcând călătorie acolo, fie trimițându-l prin grupuri sau mandate poștale prin poștă. (...)
În curs de câteva săptămâni se făcuse un drenaj foarte simțitor al stocului metalic și se duceau banii fie în Bulgaria, fie în Transilvania și de acolo în alte părți.”
Criza din 1907
212 (...) Anul 1908 trebuia să fie anul de detentă monetară, după încercarea grea din anul precedent; recolta se prezenta în condiții satisfăcătoare, lăsând să se prevadă un export activși desigur că, în general, totul s-ar fi prezentat sub bune auspicii, dacă împrejurările politice din toamna anului – anexarea Bosniei și Herțegovina, independența Bulgariei, revolta junilor turci – nu ar creat în imediata vecinătate a țării o situație de îngrijorare și prudență.
212 (...) Anul 1908 trebuia să fie anul de detentă monetară, după încercarea grea din anul precedent; recolta se prezenta în condiții satisfăcătoare, lăsând să se prevadă un export activși desigur că, în general, totul s-ar fi prezentat sub bune auspicii, dacă împrejurările politice din toamna anului – anexarea Bosniei și Herțegovina, independența Bulgariei, revolta junilor turci – nu ar creat în imediata vecinătate a țării o situație de îngrijorare și prudență.
Situația finanțelor
publice
215 (...); totuși, către toamnă, se înregistrează începerea războiului turco-italian, care ne lovește și pe noi prin închiderea Dardanelelor.
216 (...) Conflictul italo-turc aduce cu sine conflagrația balcanică, provocând în imediata noastră vecinătate o situație care trebuia să inspire cea mai serioasă preocupare prin repercusiunile de tot felul pe care le putea avea asupra țării.
Consecința imediată a acestor împrejurări a fost o stagnare subită în toate tranzacțiile noastre, generată de îngrijorarea generală ca eventualele complicații în Balcani să nu determine și amestecul nostru politic și militar. (...)
Închiderea Dardanelelor paraliza pe de altă parte orice ieșire de cereale din țară, obligând pe agriculturi să țină în magazii mărfurile și produsele lor nevândute.
215 (...); totuși, către toamnă, se înregistrează începerea războiului turco-italian, care ne lovește și pe noi prin închiderea Dardanelelor.
216 (...) Conflictul italo-turc aduce cu sine conflagrația balcanică, provocând în imediata noastră vecinătate o situație care trebuia să inspire cea mai serioasă preocupare prin repercusiunile de tot felul pe care le putea avea asupra țării.
Consecința imediată a acestor împrejurări a fost o stagnare subită în toate tranzacțiile noastre, generată de îngrijorarea generală ca eventualele complicații în Balcani să nu determine și amestecul nostru politic și militar. (...)
Închiderea Dardanelelor paraliza pe de altă parte orice ieșire de cereale din țară, obligând pe agriculturi să țină în magazii mărfurile și produsele lor nevândute.
Criza continuă și în 1913
219 (...) Menținerea acestei situații de criză generală se datorează împrejurărilor politice generale în legătură cu conflictul balcanic, care continuă a fi o permanentă cauză de grijă generală. Mulțumindu-ne la început cu o atitudine de expectativă, pe care am păstrat-o de la izbucnirea războiului balcanic și până în vara lui 1913, am fost totuși siliți de cele întâmplate între foștii aliați de a interveni împotriva Bulgariei, care vindea tendințe de supremație politică în Balcani împotriva intereselor noastre generale. Intervenția noastră militară din iunie 1913 restabilește liniștea în Balcani prin Pacea de la București, care aduce țării noastre un mare prestigiu și rectificarea de graniță din Dobrogea, prin anexarea Cadrilaterului (Turtucaia-Silistra-Bazargic-Balcic).
219 (...) Menținerea acestei situații de criză generală se datorează împrejurărilor politice generale în legătură cu conflictul balcanic, care continuă a fi o permanentă cauză de grijă generală. Mulțumindu-ne la început cu o atitudine de expectativă, pe care am păstrat-o de la izbucnirea războiului balcanic și până în vara lui 1913, am fost totuși siliți de cele întâmplate între foștii aliați de a interveni împotriva Bulgariei, care vindea tendințe de supremație politică în Balcani împotriva intereselor noastre generale. Intervenția noastră militară din iunie 1913 restabilește liniștea în Balcani prin Pacea de la București, care aduce țării noastre un mare prestigiu și rectificarea de graniță din Dobrogea, prin anexarea Cadrilaterului (Turtucaia-Silistra-Bazargic-Balcic).
Izbucnirea războiului
general
220 (...) Harta geografică a războiului ne izola de restul lumii, mai ales din octombrie 1914, când Turcia intră în război alături de Puterile Centrale, procedând de îndată la bararea și minarea strâmtorilor.
220 (...) Harta geografică a războiului ne izola de restul lumii, mai ales din octombrie 1914, când Turcia intră în război alături de Puterile Centrale, procedând de îndată la bararea și minarea strâmtorilor.
Dezvoltarea institutelor
de credit
223 (...) Între timp, contactul Băncii Naționale cu tot cuprinsul țării era complet, prin deschiderea altor 12 agenții noi, între care ultimele două la Bazargic și Silistra, organizate imediat după Pacea de la București.
223 (...) Între timp, contactul Băncii Naționale cu tot cuprinsul țării era complet, prin deschiderea altor 12 agenții noi, între care ultimele două la Bazargic și Silistra, organizate imediat după Pacea de la București.
Operațiunile de trate și
remize
234 (...) Cum exportul era redus din cauza evenimentelor politice care aduseseră închiderea Dardanelelor, disponibilitățile de valută străină era redusă, astfel încât singura deținătoare de seamă de remize era Banca Națională, ea trebuind să intervină pentru satisfacerea nevoilor pieței.
234 (...) Cum exportul era redus din cauza evenimentelor politice care aduseseră închiderea Dardanelelor, disponibilitățile de valută străină era redusă, astfel încât singura deținătoare de seamă de remize era Banca Națională, ea trebuind să intervină pentru satisfacerea nevoilor pieței.
Intervenția Băncii
Naționale pentru menținerea cursului
235 (...) Tocmai după sfârșitul verii, după restabilirea păcii în Balcani, la care țara noastră avusese o contribuție importantă, situația se mai îmbunătățește și tinde spre normal.
235 (...) Tocmai după sfârșitul verii, după restabilirea păcii în Balcani, la care țara noastră avusese o contribuție importantă, situația se mai îmbunătățește și tinde spre normal.
IX. A patra epocă
(1914-1918)
B. Relațiile cu viața
economică
267 (...) Informațiile oficiale indică modalitatea prin care Banca Națională încă de la început se grăbește să cumpere 36 kg aur nativ, extras din mina Valea lui Stan (comuna Brezoi, județul Vâlcea), precum și 5.000 de lire turcești și 30.000 de napoleoni.
267 (...) Informațiile oficiale indică modalitatea prin care Banca Națională încă de la început se grăbește să cumpere 36 kg aur nativ, extras din mina Valea lui Stan (comuna Brezoi, județul Vâlcea), precum și 5.000 de lire turcești și 30.000 de napoleoni.
Înființarea caselor de
împrumut pe gaj
269 (...) Prin închiderea Dardanelelor și a Dunării ne-am găsit înaintea unui singur cumpărător – care nu era altul decât Puterile Centrale.
269 (...) Prin închiderea Dardanelelor și a Dunării ne-am găsit înaintea unui singur cumpărător – care nu era altul decât Puterile Centrale.
C. Banca Națională în
timpul ocupației
283 (...) La protestele directorilor Băncii Naționale se răspunde cu arestarea directorului Băicoianu, deportarea lui în lagărul de ostatici de la Săveni din Ialomița și apoi la Troian, în Bulgaria.
283 (...) La protestele directorilor Băncii Naționale se răspunde cu arestarea directorului Băicoianu, deportarea lui în lagărul de ostatici de la Săveni din Ialomița și apoi la Troian, în Bulgaria.
Emisiunea de bilete ale
Băncii Generale
286 (...) Iar ce privește distribuția acestei sume, după cele patru aliate care profitau de operațiunile făcute, avem următoarele date:
Germania 1.380.800.000 lei sau 65,4%
Austro-Ungaria 624.900.000 lei sau 29,5%
Turcia 8.900.000 lei sau 0,4%
Bulgaria 100.000.000 lei sau 4,7%
286 (...) Iar ce privește distribuția acestei sume, după cele patru aliate care profitau de operațiunile făcute, avem următoarele date:
Germania 1.380.800.000 lei sau 65,4%
Austro-Ungaria 624.900.000 lei sau 29,5%
Turcia 8.900.000 lei sau 0,4%
Bulgaria 100.000.000 lei sau 4,7%
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu