Computere și trandafiri (DOBRESCU 1988)

Paul Dobrescu, Computere și trandafiri sau paradoxurile progresului, Editura Politică, București, 1988

 

De ce „Computere și trandafiri”?
17 (...) Judecând după potențialul  de transformare de care dispune astăzi ființa umană, putem spune că niciodată omenirea  nu a fost mai aproape de idealul unei „vârste de aur” a societății pe care anticii o plasau undeva în negura vremurilor, utopiștii în fața noastră, doctrinele religioase într-o lume imaginară de după viață.
19 (...) Discutată în Camera Reprezentanților, după ce anterior fusese aprobată prin „aplauze” în Senat, emblema trandafirului este un avertisment și, în același timp, o speranță, un îndemn dintr-acelea mereu repetate în istoria omului, dar mereu necesare pentru a ține, cum spuneau vechii greci, „măsura lucrurilor”.

  

I.Columb n-a descoperit... California

În clipa aceea m-am mândrit că sunt european
23 (...) În intervalul de câteva zile cât am stat în Lincoln, am fost să petrec o seară într-o familie americană. (...)
Erau circa 20 de invitați, majoritatea de proveniență europeană, ei sau părinții lor: suedezi, nemți, sârbi.

 

Veverițe printre mașini
30 (...) Capitoliul este nu numai construit în stil clasic, dar este aproape o copie a Capitoliului roman, vrând să sugereze că firul întrerupt al unui anumit tip de democrație este acum înnodat pe continentul american.

 

II. Silicon Valley – Meccă a tehnologiei moderne

48 (...) Aveam o mie de întrebări de pus, dar nu mă părăsea gândul acestui nume [Bozinovici] care mi se părea de origine sârbă. Cum atmosfera era pregătită, încep tocmai cu această întrebare. „Eu sunt născut în SUA. Bunicii mei însă s-au născut într-adevăr la Belgrad. De acolo este și soția mea, care lucrează tot aici.”

 

 

III. Războiul economic din Pacific

B. Politica științei în fața asaltului științei

Primele flori din primăvara cercetării asociative

112 (...) „Eureka” [European Research Coordination Agency], la care participă țările Pieței Comune plus Austria, Elveția, Finlanda, Norvegia, Suedia și Turcia, a mers însă mult mai departe.

 

IV. Megatendințe, megatraume

192 (...) „Secolul nostru reprezintă Marea Linie Mediană, care trece prin centrul istoriei umane, subliniază sociologul american Kenneth Boulding. Lumea de azi e tot atât de diferită de lumea în care m-am născut, pe cât era de diferită lumea de atunci de cea a lui Iuliu Cezar. M-am născut, s-ar putea spune, la mijlocul istoriei omenești. (...)”

 

V. Valul educațional al viitorului?

Cu fața la cerințele zilei de mâine
238 (...) Proiectul Atena [IBM – ITM] în valoare de 50 milioane de dolari, care urmărește modernizarea echipamentului, perfecționarea pregătirii personalului etc.
239 (...) Dintre ele, cel mai cunoscut și cel mai de răsunet a fost Plato Proiect, demarat la începutul anilor 60, în Illinois.

Folclorul calculatoarelor și arta gândirii
249 (...) Civilizația tehnologică are nevoie de date, precum romanii aveau nevoie de drumuri, iar egiptenii de apa Nilului.

 

 

Trandafirii și ghimpii unui sfârșit de mileniu

277 (...) – Îmi fac serviciul militar în Europa, îmi spune cu pofta omului care vrea să comunice.

-Vă place Europa? îl întreb.

-Unele țări da, altele mai puțin. Am fost în Turcia, în R. F. Germania, dar cel mai mult mi-a plăcut Franța. (...)