Agenți neobișnuiți de informații: animalele (LUBOW 1977)

Robert Lubow, Agenți neobișnuiți de informații: animalele (The War Animals, 1977), „Lumea. Almanah”, 1986

 

(150) Cronica războiului din Peloponez amintește de câinii care au salvat Corintul. Se povestește că localnicii au plasat pe plajă, nu departe de cetate, 50 de câini pentru pază. Profitând de o noapte fără lună, dușmanii au debarcat în număr mare. Garnizoana chefuise până târziu și dormea adânc. Din fericire, câinii s-au trezit și s-au năpustit asupra atacatorilor, care i-au ucis, cu excepția unuia, care, deși rănit, a reușit să ajungă în cetate și să-i trezească pe soldați cu lătratul său. Orașul a fost salvat, iar pentru a-și arăta recunoștința, corintienii au prins de gâtul câinelui un colier cu inscripția: „Apărătorului și salvatorului Corintului”; ei au ridicat o statuie în memoria fidelilor patrupezi care au apărat cetatea.

(150) Este celebră povestea lui Titus Livius despre gâștele Capitoliului în timpul asediului Romei de către gali în 386 î. H. După ce au trimis un cercetaș în recunoaștere, galii au început să escaladeze zidul cetății într-un loc pe care-l socoteau mai puțin protejat. Soldații romani ce făceau de gardă nu au auzit niciun zgomot. (...) Atacul-surpriză a fost dejucat de gâștele consacrate zeiței Junona. În ciuda foametei care domnea printre asediați, ele nu fuseseră omorâte, așa încât au salvat Roma, trezindu-i pe soldați prin gălăgia pe care au făcut-o.

(151) Și Cezar a utilizat porumbei voiajori pentru a transmite la Roma vestea victoriilor sale în Galia. Pliniu cel Tânăr amintește că în 43 î. H., în timpul asediului Medinei, Brutius și Hertius au rămas în legătură prin intermediul porumbeilor.

(155) Aristotel, Esop, Heraclit și cei doi Pliniu au relatat despre faptele lor [delfini], iar în numeroase temple ridicate în perimetrul mediteranean ei au fost imortalizați în piatră.

 

Computere și trandafiri (DOBRESCU 1988)

Paul Dobrescu, Computere și trandafiri sau paradoxurile progresului, Editura Politică, București, 1988

 

De ce „Computere și trandafiri”?
17 (...) Judecând după potențialul  de transformare de care dispune astăzi ființa umană, putem spune că niciodată omenirea  nu a fost mai aproape de idealul unei „vârste de aur” a societății pe care anticii o plasau undeva în negura vremurilor, utopiștii în fața noastră, doctrinele religioase într-o lume imaginară de după viață.
19 (...) Discutată în Camera Reprezentanților, după ce anterior fusese aprobată prin „aplauze” în Senat, emblema trandafirului este un avertisment și, în același timp, o speranță, un îndemn dintr-acelea mereu repetate în istoria omului, dar mereu necesare pentru a ține, cum spuneau vechii greci, „măsura lucrurilor”.

  

I.Columb n-a descoperit... California

În clipa aceea m-am mândrit că sunt european
23 (...) În intervalul de câteva zile cât am stat în Lincoln, am fost să petrec o seară într-o familie americană. (...)
Erau circa 20 de invitați, majoritatea de proveniență europeană, ei sau părinții lor: suedezi, nemți, sârbi.

 

Veverițe printre mașini
30 (...) Capitoliul este nu numai construit în stil clasic, dar este aproape o copie a Capitoliului roman, vrând să sugereze că firul întrerupt al unui anumit tip de democrație este acum înnodat pe continentul american.

 

II. Silicon Valley – Meccă a tehnologiei moderne

48 (...) Aveam o mie de întrebări de pus, dar nu mă părăsea gândul acestui nume [Bozinovici] care mi se părea de origine sârbă. Cum atmosfera era pregătită, încep tocmai cu această întrebare. „Eu sunt născut în SUA. Bunicii mei însă s-au născut într-adevăr la Belgrad. De acolo este și soția mea, care lucrează tot aici.”

 

 

III. Războiul economic din Pacific

B. Politica științei în fața asaltului științei

Primele flori din primăvara cercetării asociative

112 (...) „Eureka” [European Research Coordination Agency], la care participă țările Pieței Comune plus Austria, Elveția, Finlanda, Norvegia, Suedia și Turcia, a mers însă mult mai departe.

 

IV. Megatendințe, megatraume

192 (...) „Secolul nostru reprezintă Marea Linie Mediană, care trece prin centrul istoriei umane, subliniază sociologul american Kenneth Boulding. Lumea de azi e tot atât de diferită de lumea în care m-am născut, pe cât era de diferită lumea de atunci de cea a lui Iuliu Cezar. M-am născut, s-ar putea spune, la mijlocul istoriei omenești. (...)”

 

V. Valul educațional al viitorului?

Cu fața la cerințele zilei de mâine
238 (...) Proiectul Atena [IBM – ITM] în valoare de 50 milioane de dolari, care urmărește modernizarea echipamentului, perfecționarea pregătirii personalului etc.
239 (...) Dintre ele, cel mai cunoscut și cel mai de răsunet a fost Plato Proiect, demarat la începutul anilor 60, în Illinois.

Folclorul calculatoarelor și arta gândirii
249 (...) Civilizația tehnologică are nevoie de date, precum romanii aveau nevoie de drumuri, iar egiptenii de apa Nilului.

 

 

Trandafirii și ghimpii unui sfârșit de mileniu

277 (...) – Îmi fac serviciul militar în Europa, îmi spune cu pofta omului care vrea să comunice.

-Vă place Europa? îl întreb.

-Unele țări da, altele mai puțin. Am fost în Turcia, în R. F. Germania, dar cel mai mult mi-a plăcut Franța. (...)

„Barem de mesuri și greutăți” (ZANNE 1879)

 Al. Zanne, Barem de mesuri și greutăți conținând transformările tutulor mesurilor și greutăților române din Muntenia, Moldavia și Dobrogea în metri și vice-versa..., Bucuresci, Imprimeria Statului, 1879

Etaloane

9 (...) Grecii aveau ca etalon Stadiul Olimpic pentru lungimi și Amfora pentru mesuri de licuide, capacitate și greutate.

(...) În tot Imperiul Roman se stabiliseră etalone conform după architipul conservat în Capitol.