Discurs istoric și ego-istorie (ZUB 2006)

Alexandru Zub, Discurs istoric și ego-istorie. Cu răspunsul academicianului Camil Mureșan, Editura Academiei Române, București, 27 ianuarie 2006, 31 p.

 

 

Academician Alexandru Zub, Discurs rostit la 27 ianuarie 2006 în ședință publică

5 (...) Fie-mi îngăduit, prin urmare, să îndrept aici, consensual, gratitudinea mea către slujitorii muzei Clio in corpore și mai ales spre cei care mi-au stimulat mai mult sau mai puțin căutările pe tărâmul istoriei, domeniu fascinant, a cărui cunoaștere deplină n-a obținut-o încă nimeni.   

Dimensiunea filosofică a istoriei
6 (...) Le metier d historien e chiar sintagma folosită de H. Marrou, într-o sinteză teoretică asupra domeniului(4), una în care se poate citi îndemnul, frustrant pentru mulți, ca nimeni să nu intre în templul muzei Clio dacă nu e și puțin filosof.
4 = H. Marrou, Comment comprendre le metier d historien, în Ch. Samaran (ed.), L Histoire et ses methodes, Paris, 1961.
5 = K. D. Erdmann, Die Oekumene des Historiker, Goettingen, 1987.
9 (...) Abordările sincronice, pe orizontala duratei, începeau să prevaleze asupra diacroniei impuse de praxa istoriografică.

Istoria mereu nouă
11 (...) Erudiți și cercetători aveau să-și dea mâna, într-un efort consensual, menit să arunce punți între „tehnites” și „gândul metafizic”, după cum opina V. Pârvan, atent și el la marea complexitate a cunoașterii istorice(37).   
37 = V. Pârvan, Memoriale, București, 1923, p. 72.
12 (...) O asemenea viziune [perspectiva eternității] nu e nouă, dacă ne gândim la Lucian din Samosata(39) sau Herodot însuși, „părintele istoriei”(40). Lucrarea lui Lucian, amintită și de Kogălniceanu în cursul de la Academia Mihăileană, era în același timp autobiografică și alegorică, după un model curent în lumea veche.
39 = Lucian din Samosata, Istoria adevărată, București, 2000.
40 = Cf. Francois Hartog, Le Miroir d Herodote. Essai sur la representation de l autre, Paris, 2001.

Memorie și peisaj istoriografic
15 (...) Un alt istoric, Pierre Goubert, se ocupa, în același spirit, de Clio parmi les hommes, atent și el la propria situație în domeniul istoriografiei. Ocazia de a scruta, prin alți profesioniști ai domeniului, lumea rurală (aux champs), lumea burgheză (au comptoir), lumea creștină, religioasă (dans les registres paroissiaux), teme în dispută (Clio se fache)(59)
59 = Pierre Goubert, Clio parmi les hommes. Recueil d articles, La Haye/Paris/Monton, 1976.
16 (...) El [Herve Couteau-Begarie] a întreprins pentru aceasta „anchete” în lumea școlii respective și s-a folosit de martori pentru controlul informațiilor și pentru a asculta, dincolo de texte, „alter pars”(65).
65 = Herve Couteau-Begarie, Le phenomen „Nouvelle histoire”. Strategie et ideologie des nouveaux istoriens, Paris, 1983; 2e ed. entierement refondue, Paris, 1989.  
17 (...) Secolul [XX] se încheia astfel cu o reverență făcută de istorici logos-ului creator, gest repetat cumva și în celelalte compartimente ale tripticului.

Încercări de ego-istorie
18 O inițiativă demnă de subliniat, sub unghiul cunoașterii de sine a istoricului profesionist, e volumul scos de același Pierre Nora sub titlul Essais d ego-histoire (1987), operă colectivă, a cărei menire era să determine o seamă de istorici importanți la confesiuni utile sub unghi cognitiv.
19 (...) Marile exemple rămân cele oferite de Braudel și discipolii săi, cu ambiția de a construi un corp solidar. „Căci există o comunitate istorică, o koine care, dincolo de itinerarii diferite, familii de spirite și opoziții politice, unește corporația asupra unor obiective care nu sunt doar profesionale și permite să se adune pentru proiecte comune, ca acesta, cu bărbați și femei pe care, de altfel, totul îi separă”(87)
87 = Pierra Nora (ed.), Les lieux de memoire, ed. II, 1997 p. 363.

 

Academician Camil Mureșan, Cuvânt de răspuns

31 (...) Iubite coleg, ceea ce ar fi trebuit să fie doar o întâmpinare în prag, a devenit pe nesimțite – meritul și vina îți aparțin – o plimbare împreună pe sub platanii grădinii lui Akademos.  

(...)