Alexandru Zub, Discurs istoric și
ego-istorie. Cu răspunsul academicianului Camil Mureșan, Editura Academiei
Române, București, 27 ianuarie 2006, 31 p.
Academician Alexandru Zub, Discurs rostit
la 27 ianuarie 2006 în ședință publică
5 (...) Fie-mi îngăduit, prin urmare, să îndrept aici,
consensual, gratitudinea mea către slujitorii muzei Clio in corpore
și mai ales spre cei care mi-au stimulat mai mult sau mai puțin căutările pe
tărâmul istoriei, domeniu fascinant, a cărui cunoaștere deplină n-a obținut-o
încă nimeni.
Dimensiunea filosofică a istoriei
6 (...) Le metier d historien e chiar sintagma
folosită de H. Marrou, într-o sinteză teoretică asupra domeniului(4), una în
care se poate citi îndemnul, frustrant pentru mulți, ca nimeni să nu intre în templul
muzei Clio dacă nu e și puțin filosof.
4 = H. Marrou, Comment comprendre le metier d
historien, în Ch. Samaran (ed.), L Histoire et ses methodes, Paris,
1961.
5 = K. D. Erdmann, Die Oekumene des
Historiker, Goettingen, 1987.
9 (...) Abordările sincronice, pe orizontala duratei,
începeau să prevaleze asupra diacroniei impuse de praxa istoriografică.
Istoria mereu nouă
11 (...) Erudiți și cercetători aveau să-și dea mâna, într-un
efort consensual, menit să arunce punți între „tehnites” și „gândul
metafizic”, după cum opina V. Pârvan, atent și el la marea complexitate a cunoașterii
istorice(37).
37 = V. Pârvan, Memoriale, București, 1923, p.
72.
12 (...) O asemenea viziune [perspectiva eternității] nu
e nouă, dacă ne gândim la Lucian din Samosata(39) sau Herodot
însuși, „părintele istoriei”(40). Lucrarea lui Lucian, amintită și de
Kogălniceanu în cursul de la Academia Mihăileană, era în același timp autobiografică
și alegorică, după un model curent în lumea veche.
39 = Lucian din Samosata, Istoria adevărată,
București, 2000.
40 = Cf. Francois Hartog, Le Miroir d Herodote.
Essai sur la representation de l autre, Paris, 2001.
Memorie și peisaj istoriografic
15 (...) Un alt istoric, Pierre Goubert, se ocupa, în
același spirit, de Clio parmi les hommes, atent și el la
propria situație în domeniul istoriografiei. Ocazia de a scruta, prin alți
profesioniști ai domeniului, lumea rurală (aux champs), lumea burgheză (au
comptoir), lumea creștină, religioasă (dans les registres paroissiaux),
teme în dispută (Clio se fache)(59)
59 = Pierre Goubert, Clio parmi les
hommes. Recueil d articles, La Haye/Paris/Monton, 1976.
16 (...) El [Herve Couteau-Begarie] a întreprins
pentru aceasta „anchete” în lumea școlii respective și s-a folosit de martori
pentru controlul informațiilor și pentru a asculta, dincolo de texte, „alter
pars”(65).
65 = Herve Couteau-Begarie, Le phenomen „Nouvelle
histoire”. Strategie et ideologie des nouveaux istoriens, Paris, 1983; 2e
ed. entierement refondue, Paris, 1989.
17 (...) Secolul [XX] se încheia astfel cu o reverență
făcută de istorici logos-ului creator, gest repetat cumva și în
celelalte compartimente ale tripticului.
Încercări de ego-istorie
18 O inițiativă demnă de subliniat, sub unghiul cunoașterii
de sine a istoricului profesionist, e volumul scos de același Pierre Nora sub titlul
Essais d ego-histoire (1987), operă colectivă, a cărei menire era să
determine o seamă de istorici importanți la confesiuni utile sub unghi cognitiv.
19 (...) Marile exemple
rămân cele oferite de Braudel și discipolii săi, cu ambiția de a construi un
corp solidar. „Căci există o comunitate istorică, o koine care,
dincolo de itinerarii diferite, familii de spirite și opoziții politice, unește
corporația asupra unor obiective care nu sunt doar profesionale și permite să
se adune pentru proiecte comune, ca acesta, cu bărbați și femei pe care, de
altfel, totul îi separă”(87)
87 = Pierra Nora (ed.), Les
lieux de memoire, ed. II, 1997 p. 363.
Academician Camil
Mureșan, Cuvânt de răspuns
31 (...) Iubite coleg,
ceea ce ar fi trebuit să fie doar o întâmpinare în prag, a devenit pe nesimțite
– meritul și vina îți aparțin – o plimbare împreună pe sub platanii grădinii
lui Akademos.
(...)