sâmbătă, 6 ianuarie 2024

Bucovina în viziunea lui Ion Budai Deleanu (IACOBESCU 1993)

Mihai Iacobescu, Bucovina în viziunea lui Ion Budai Deleanu, „Suceava”, Anuarul Muzeului Bucovinei, „Glasul Bucovinei”, Iași-Rădăuți, XX, 1993

 

(196) (...); ia contact aici [seminarul teologic Blaj] cu tezaurul limbii, culturii şi civilizaţiilor greacă şi latină; învaţă retorica, sintaxa, poetica, istoria antică şi medievală. 

(198) [Ion Budai Deleanu] „avea o cunoaş­tere desăvârşită" a literaturilor clasice, greacă şi latină (…).

 

(203) Ion Budai Deleanu „(…) Când  asuprirea îşi exercită acţiunea în timp de secole, caracterul tuturor  popoarelor oprimate devine acelaşi, indiferent cum s-ar numi ele: români, sârbi, cro­aţi, polonezi şi ruşi".  

 

(204) Lucrarea [Despre originile popoarelor din Transilvania] este concepută în 2 părţi: (…); 2) despre originile românilor şi a celor ce au trecut vremelnic ca goţii, hunii, bulgarii, slavii, (…).

 

(207) [Ion Budai Deleanu, Despre originile popoarelor din Transilvania] „(…) Por­tul lor [valahi] este în prezent mai cu seamă turcesc sau un amestec turco-grecesco-căzăcesc. (…) Dar, de când s-au supus protecţiei turceşti şi sub principii impuşi de cruda Poartă Otomană, cu toată suita lor de despoţi greci, poporul a decăzut atât de mult, încât acum numai cunoşti pe vechiul moldovean. Lungul guvern despotic i-a făcut laşi, târâtori, falşi, trădători, neîncrezători, ipocriţi şi bănui­tori. De la domnii, de la funcţionarii ce se schimbă aproape an de an s-au obiş­nuit a fi uşor crezători şi înduplecaţi la toate. (…) Limba lor este ve­chea latină populară, amestecată cu cuvinte slave, greceşti şi albaneze. (…) Cu toate că în Mol­dova sunt multe mii de călugări, îndrăznesc a spune că nici a treia parte din ei nu sunt moldoveni, ci mai ales rusniaci, sârbi, bulgari, greci.”

(207) [Ion Budai Deleanu, Despre originile popoarelor din Transilvania] „Pre cât am eu cunoştinţă,  manuscrisele lor [valahi], afară de cronicele pomenite, sunt: Iliada şi Odiseea lui Homer, traduse liber ; Viaţa lui Alexandru cel Mare, amestecată cu multe adaosuri fabuloase; Fabulele lui Esop, Istoria etiopică a lui Heliodor; un roman din greceşte, Telemach,  (…)”

(208) [căpitanul Sulzer] „ Aceste soiuri de boieri sunt foarte amestecate cu familii greceşti, de când moldovenii şi-au primit principi din Constantinopol; (…); au primit obiceiuri turco-greceşti şi lor nu li se potriveşte deloc caracterului moldoveanului descris mai sus, căci ei au ştiut să împreune întrânşii mândria turcească, şiretenia grecească şi  lăcomia jidovească, aşa încât întrec pe toate aceste trei soiuri de oameni. 

Răzvan și Vidra (HASDEU 1867)

B ogdan P. Hasdeu, Răzvan și Vidra, 1867 - B. P. H., Scrieri literare , Minerva/Arcade, București, 1989, 360 p.   Cântul I Un rob pentr...