Liliana Purcărea, Locul și rolul României în noul context geopolitic al Europei Centrale de și de Est, „Comunicările Hyperion / Ziaristică”, 3 (V. Vișinescu), Hyperion XXI, București, 1999
(151)
În țările din bazinul Mării Negre se
manifestă acut cele trei crize fundamentale ale civilizației contemporane: etnică,
demografică, ecologică. România se află într-o regiune caracterizată prin
zone de conflict deschis sau latent, (spațiul
iugoslav, Republica Moldova), zone de tensiune (Crimeea, Marea Egee, Macedonia) și zone de
înaltă activitate a structurilor ce relevă crima organizată și traficuri.
(...)
Politica arealului pontic are în vedere conflictele spațiului vest-pontic:
conflicte pasive (....) și conflicte
eventuale - problema Banatului, a Dobrogei, a bulgarilor basarabeni. (O. Serebrian, Va exploda Estul? Geopolitica spațiului pontic”).
(152)
Într-un articol al cotidianului „Nepszabadsag” se afirma: „Spre deosebire de
Europa Centrală, Balcanii rămân
scena rivalității dintre marile puteri, unde relațiile strategice sunt
determinate nu de securitatea comună,
ci de contrariul acesteia. Astfel ar fi vital pentru Ungaria să lege cel mai
bune relații cu vecinii săi în cadrul unei alianțe europene”.
(...)
O influență majoră asupra climatului din regiune
exercită consecințele diferendului
iugoslav, care tensionează politic
și economic arealul Balcanilor. În opinia comentatorilor
români, multe vor depinde de soarta inițiativelor de pace angajate la Moscova
în problema iugoslavă și de atitudinea
Rusiei în evoluția ulterioară a evenimentelor din zona de conflict. (...)
Schimbarea
climatului geopolitic în Europa de Sud-Est odată cu dezmembrarea
URSS și a Iugoslaviei și divorțul de
catifea al Cehiei și Slovaciei a dus la diminuarea interesului occidental față
de problemele economice ale României.
(153)
Folosind centrala nuclear-electrică de la Cernavodă la întreaga capacitate,
România poate deveni exportator de energie
în zonă (Bulgaria, Ucraina, Moldova, Turcia),
(...).
(...)
Diferențele culturale în cadrul acestui
sistem [regional] se manifestă cu o
amplitudine redusă în Balcani,
regiune de contact a culturilor și mentalităților bazate pe sisteme confesionale diferite.
(154)
România a încheiat acorduri de cooperare
militară cu Bulgaria, Ungaria, Republica
Moldova, Polonia, Rusia, Slovacia, Turcia,
Grecia și Albania.
(...)
Poziția geostrategică a Europei de
Sud-Est evidențiază faptul că interesele
de securitate ale statelor din
zonă sunt legate de situarea ei la confluența unor areale geografice majore, purtătoare de tensiuni reale și potențiale.
Filosoful
Hermann Kyserling, pornind de la afirmația că Balcanii ar fi butoiul cu pulbere al Europei, scria în Analiza
spectrală a Europei despre deșteptarea spiritului
naționalist și despre dușmănia elementară și de nereconciliat dintre statele balcanice: „Balcanii înșiși, ca unitate psiho-fizică,
sunt cea mai importantă cauză a stării popoarelor balcanice – Spiritul
Balcanilor este spiritul vrajbei eterne”.