Răzvan și Vidra (HASDEU 1867)

Bogdan P. Hasdeu, Răzvan și Vidra, 1867 - B. P. H., Scrieri literare, Minerva/Arcade, București, 1989, 360 p.

 

Cântul I Un rob pentru un galben

(202) (...) RĂZVAN (...) Dintre mii de țigănime, știut-am să învăț scrisoare, / Sârbească și românească, încât ajunsei de mic / În casa mitropoliei cel mai isteț grămătic...

(215) (...) RĂZVAN Mai stați! De ce-i așa pripă? Turci, tătari sunteți voi oare / De săriți dintr-o năvală grabnic a ne spânzura?

 

Cântul III Nepoata lui Moțoc

(262) (...) VULPOI (...) căci, la urmă, la iernatic / Ne hodineam cum fac turcii: obicei îndemânatec!

(267)      (...)ISCOADA (...) Pe cele șapte biserici, pe cei patruzeci de sfinți, / Pe soborul din Nikeia cu trei sute de părinți,

(270)      (...) ISCOADA (...) Precum anume se scrie în sfântul Nomocanon, / Citește cap paisprezece soborul din Chalkedon, / Cap treizeci și trei sau patru sobor din Laodikia, / Asemenea capul două sobor din Antiohia...

 

Cântul IV Încă un pas

(285)„Pentru țigani s-au scris multe, ca să nu fie primiți, / Căci rușine Eteriei a fi cu țigani uniți / Căci luându-se Elada, de vor fi și ei ostași, / Vor cere cu tot cuvântul să fie și ei părtași” - Beldiman, Jalnica tragodie

(295)(...) SBIEREA Ieften; bani în țară nu-s; / Cu turcii, cu bir, cu dajdii, toți gălbinașii s-au dus...

(300)(...)HATMANUL (...) Dumneata ești leah acuma, căci patria ubi bene, / După cum zice latinul, și nu mai ești moldovean: / Poți să te bați cu Moldova fără a te numi viclean...

(306)(...) HATMANUL (...) Când întreaga firea voastră cu totul se depărtează / Din obiceiul acelor oameni ageri și vârtoși, / Pe care voi cu trufie ni-i arătați strămoși? / Râmlenii cei din vechime căutau fără-ncetare / Ca să scoață la lumină tot ce-i bun și tot ce-i mare, / Încât la plug și la sapă găseau adesea bărbați / Cu cari se fălește lumea: pe Catoni și Cincinați...

(308)(...) BAȘOTĂ (...) Suntem în luptă cu puterile păgâne, / Și, după câte se spune, o să mai vedem ca mâne / Că și leahul trece Nistrul turcului în ajutor.

Cântul V Mărirea

(316)      (...) TĂNASE (...) „Ioan vodă [cel Cumplit] să trăiască” și-l dete-n gheare păgâne... / Într-o clipă Lăpușnenaul, Tomșa, Despot și Ion / Fură sus și jos deodată

(320)      (...) RĂZVAN Nu-i timp de vorbe!... Pe când viteazul Mihai  / Scaldă Țara Muntenească de la Giurgiu pân la plai, / În sângele de năpîrcă al urdiilor păgâne; 

(322)(...) TĂNASE Despot fu grec, (....)

RĂZVAN (....) Deocamdată, până atunce, nu ne temem de păgâni: / Ramazanul lor mai ține tocmai două săptămâni...

 

 

Ursita (HASDEU 1864)

Bogdan P. Hasdeu, Ursita (nuvelă istorică), „Buciumul”, 1864 & „Revista literară și științifică”, 1876 (versiune nouă) - P. H.- Scrieri literare, Minerva/Arcade, București, 1989, 360 p.

 

Partea I Am scăpat de el

I.     În care se arată cum, murind o babă, băiatul a pierdut pe tată

(116)      Era pe la sfârșitul domniei lui Ștefan cel Mare.

Postelnicul Șarpe se întorcea de la Cracovia, unde fusese trimis pentru a combina o alianță antimusulmană între Moldova și Polonia.

II.   Din care se vede cât e de primejdios a sosi în capitală în ziua în care se naște un copil în palatul domnesc

(122)      (...)-Ce vrea să zică magia, jupâne hatmane? întrebă vodă pe Arbore, crezând că boierul nu va ști să răspundă.

- Slavonește se zice adică volhovstvo, măria ta.

(124)(...)- Minune! mare minune! strigă domnul. Auzitu-l-ai pe neamț, Arbore? Ei bine, acuma să-mi spui dacă nepotul meu [Ștefăniță/Ștefan cel Tânăr] va fi voinic. (...)

- Cu cine va avea războaie?

- Cu turcii și tătarii.

IV. În care apar pe scenă trei doftori: un italian, o babă și un copil, de unde rezultă că medicina a prosperat totdeauna la români

(129) Luca, cu care am făcut cunoștință la începutul acestei istorii, era nepot de frate al postelnicului Șarpe.

Tată-său, pârcălab al Cetății Albe, fu ucis pe murii fortăreței, apărând-o contra turcilor. (...)

În războaiele contra turcilor, tătarilor, leșilor, tânărul Luca atrase privirile chiar din partea celor mai viteji.

(130)      (...) El [Luca] nu ura pe turci sau tătari, deși lor le datora stingerea neamului său. (…) Ca regnul vegetal al țărilor noastre, ca temperatura cea nestatornică ce ne bântui când cu frigul norvegian, când cu arșițele Egiptului, fiii Daciei lui Traian poartă pe fețele lor tiparele tuturor climelor.

(132)(.,.) Până ce doftorul alergă acasă, pentru ca să compună după regulile lui Galien puternica sa doftorie, să ne întoarcem la copilul găsit de Mihu.

(134)(...); dar, dezlegând rana, văzu că doftoria cuprinde acum în sine niște atome negre, ce i s-au părut o mare asemănare cu piperul și care nu făceau deloc parte din rețeta primitivă, prescrisă după preceptele lui Galien.

VI. În care se aruncă o vie lumină asupra adevăratului înțeles al institutelor lui Justinian

(141)(...), „chir-popă” se zicea atunci despre toți membrii clerului fără deosebire, fie laici, fie seculari[?].

(143)-(...). Fiule, pravila împărătească a prea evlaviosului împărat Justinian zice că dreptatea este (...).

- Eu nu știu grecește, părinte.

- Aceste cuvinte se tălmăcesc pe românie așa: să dai fiecui ce este al lui.

 

 

Partea II

 

I.     Care ar fi prea frumos în versuri lungi, ceea ce ne face a-l închina d-lui... Bodnărescu

(144)      (...) Ea [fiica lui Ștefan cel Mare] purta dulcele nume ilustrat de către regina care adusese căderea Troiei, de către împărăteasa care a răspândit asupra răsăritului mângâierea creștinității, (...)... ea se numea Elena.

(145)      Letopisețul se începea cu aceste cuvinte: „Românii își trag vița din râmlenii cei vechi, iar cine au fost râmlenii cei vechi, o știe lumea...”.

(146)      (...) Țarul avea o a doua femeie, greaca Sofia Paleologina și un fiu din prima căsătorie, Ion [Ivan] cel Tânăr, moștenitor al tronului și acum bărbat al domniței Elena.

Sofia născu țarului un fiu numit Vasilie; Elena născu moștenitorului tronului un fiu numit Dimitrie. (...)

Moartea lui Ion cel Tânăr a deșteptat întrebarea: cine să fie moștenitorul tronului? copilul Sofiei sau copilul Elenei? (...)

O soacră greacă și o noră româncă au dezbinat deodată lumea muscălească: (...); vreo câțiva însă apărau drepturile Sofiei, care era puțin iubită, depărtându-se de societatea muscalilor și ținând la curte o mulțime de greci venetici. (...)

Sofia se folosi de scandalul evreismului și șopti țarului, desmierdându-l sub vălul nopții, când credea că va fi mai ascultată:

-Stăpâne! Noră-ta s-a aruncat în eresul spurcatului Scaria.

(147)      Apoi ea învăță pe greci să răspândească în popor vorba că văduva lui Ion cel Tânăr se făcu evreică. (...)

Pe de altă parte, Sofia aduna la sine în toate nopțile o mulțime de babe vrăjitoare pentru a face farmece contra dușmanilor. (...)

Strașnicul Ion III află uneltirile muierii și ale fiului său; (...); Sofiei îi poruncește să nu mai apară înaintea ochilor săi; pe Vasilie îl pune sub strajă. (...)

Dar nu dormea vicleana greacă, ci, ca tigrul care, pitulat în vânzătoarea umbră tufelor, cu ghiarele pe jumătate ieșite, cu ochii aprinși de setea sângelui, cu gura gata a sfâșia victima, ochește o ușoară căprioară și apoi se aruncă... așa Sofia pândea pe Elena.

(148)      N-a trecut un an și iată că Sofia cu fiul său recâștigară nestatornica milă a țarului; (...).

În 1502, țarul zise solilor hanului tătăresc: „Am închis pe nora mea și nepotul meu pentru că așa mi-a plăcut mie.”

Sofia triumfa.

III. Foarte încurcat, fiind foarte revoluționar

(154)(...), găsi pe Luca în grădină ascultând pe Iorgu care-i citea dintr-un manuscript slavonesc intitulat: Aici se începe paralipomenonul lui Zonara...

(155)(...); pe scândură se citeau, scrise cu slove mari, următorele trei inscripțiuni, greacă, slavonă și română: 

1.(...)

2.Iz groșnih naigreșnii cerneț Sofronie Gangur rece: da zdrastvuiet Bogdan voivoda.

3.Dintre păcătoși mai păcătosul călugăr Sofronie Gangur zice: „Să trăiască Bogdan voievod”.

IV. În care cei vii se încurcă și un mort vine să-i descurce

(158)(...)Străbunii noștri întreceau chiar și pe vechii elini în adorațiunea frumuseții plastice.

 

VIII. Care, între altele, va fi plăcut mai cu seamă băutorilor de bere

(179)(...)Slavii tot astfel numesc berea pivo, de la verbul piti, a bea.

(180)(...) - Mi se pare că ne-a înșelat blestematul de vameș, zise turcește armeanul cu barba în furcă.

(182)(...) [armeanul] Ovanes se văieta turcește asupra hoților de moldoveni.

 

IX. În care se arată privilegiile fetelor fecioare la străbunii noștri

(185)(...)Trebuie să ne amintim o veche lege națională care se păstră la noi până în timpul fanarioților și în puterea cărei un vinovat, fie cât de mare, se ierta de moarte de-ndată ce o fată fecioară declara că voiește a-l lua de soț.

(186)Această frumoasă lege, întrucât știu eu, se născu și se înrădăcină numai la romani, dovedind, mai bine decât orice alta, superioritatea morală a străbunilor noștri, cari cugetau, cu o justețe sublimă, că un om nu poate fi rău de vreme ce o ființă atât de angelică, atât de gingașă, atât de nevinovată ca o fată fecioară primește a se uni cu el pe viață.

 

X. Din care se poate deja prevede ce este ursita

(187)(...) Dar afară de băi publice, adică ceea ce romanii numeau thermae, în fiecare casă boierească mai bogată de vedea câte o baie particulară.

Baia postelnicului Șarpe se afla în fund, din dosul aripii palatului, prezentând în construcțiunea sa un amestec de vechea arhitectură greco-romană cu arhitectura modernă arabă.

(188)      (...) Dar sublima artă a arhitectului mauresc [capela] își găsea un contrast monstruos în producerile unui pictor bizantin, necunoscut și demn de a rămânea în uitare.

 

Micuța (HASDEU 1862)

Bogdan P. Hasdeu, Micuța (Trei zile și trei nopți din viața unui student), „Lumina (din Moldova)”, Iași, 1862, nr. 9-19 & „Aghiuță”, 1864, nr. 5-21 (versiune nouă) - B. P. H., Scrieri literare, Minerva/Arcade, București, 1989, 360 p.

 

(87) - Legile romane, în cazul adulteriului, vorbesc numai de jure patris vel mariti(1)... prin urmare, este iertat a viola o fată, adică o femeie fără bărbat, care, totodată ar avea numai o mamă văduvă?

1 =Despre dreptului tatălui sau al soțului (lat.).

 (88) (...) Scelerateța cea mai neagră atrage mai degrabă amorul unei femei decât o onestitate mediocră a unui nici-turc-nici-turlac.

(94)         (...) Crescut în școala poeților latini, adăpat la adâncile izvoare erotice ale lui Ovidiu, Petroniu, Properțiu etc, eu cunoșteam din copilărie, ca pe Tatăl nostru, meteorologia amorului; (...).

 (98)         (...) „(...) Ulise în Odiseea n-a fost mai isteți în născocirea și gruparea stratagemelor”

(103) (...)... și peste câteva minute eram îmbodolit la cap ca un pașă turcesc cu trei cozi (...).

(106) (...) (...), cea cu ochi de bou, după cum bătrânul Omer numea pe blonda Minerva.

 (112) (...), bate de trei ori la ușa vechii actorițe, care odihnea acuma de un ceas pe sânul... Morfeului.

(113)(...) Ovidiu a zugrăvit-o de mult în latinește: „Nunc juvat in teneris dominae jacuisse lacertis; / Si quando, lateri nunc bene juncta meo est...” (2)

2 = Acum mă bucur că m-am aruncat în brațele fragede ale domniței mele! Acum când e strâns lipită de mine... (lat.)

 

Scrieri literare (HASDEU 1989)

Bogdan P. Hasdeu, Scrieri literare, Minerva/Arcade, București, 1989, 360 p.

 

Viersul - „Columna lui Traian”, 11 aprilie 1872

(7) Homer cânta mânia divinului Ahile

Și Dante Tartarul cânta

 

Vornicul Iancu Moțoc - Baladă din secolul XVI / „Columna lui Traian”, 30 aprilie 1870

(20)(...) Vornicul fugi în Polonia, unde, însă, după stăruința Porții Otomane, piere decapitat în capitala Galiției. (...)

 

Ovidiu la gurile Dunării - Tristia, Lib. III, Eleg. 10 / „Columna lui Traian”, 15 august 1872

(22-25)

 

 

Ionașcu-Vodă (1574) - Baladă / „Din Moldova”, nr. 1, 1862

 

(27-8)„Robi să nu se facă! Nu voi să mă-ncurc!

Peară tot ce-i turc!”

Astfeli Ionașcu-Vodă poruncește.

Zbârnâie săgeata și funebru-i cânt

Acordat în vânt,

Șuieră prim carne și-apoi amuțește !

 

„Stați! Destulă treabă!” - țipă un ciocoi,

Stolnicul Moroi,

Aducând cu sine pe-un vizir sau pașă.

„Doamne! - către Voda zice umilit,

Focu-i potolit,

Să deschizi acuma și punga vrăjmașă!

 

Seraskirul ăsta, ca sã nu-1 omori,

O să-ți dea comori:

Gălbenași de aur parcă rupți din soare!...”

Domnul în urgie strigă: „Măi fârtați!

Dracului să-i dați

Turcul și ciocoiul pe-o spânzurătoare!”

 

Pe cand armașii p-amândoi în sus

Cioarelor i-au dus,

Zise Vodă către ceata-i voinicească:

„Cine vrea să scape țara de năcaz,

Fie bun viteaz

Și la banul naibei să nu se gândească!”

 

 

Dumnezeu - „Revista nouă”, decembrie 1894

(51) (...) Nu-i poezie rima. Homer și Anacreonte,

Virgil și Horațiu n-au stat a făuri

Pe „Tisa plânsu-mi-s-a...”, sonoare chițibușuri

Pe-o cârtiță menite s-o schimbe în elegfant. (...)

(52) (...) În mine-i infinitul!... Dar eu și hotentotul,

Un Cezar, un Platone, un Kant ș-un eschimos

Suntem aceeași viță: la cel mai crud sălbatec

S-ascunde-n cugetare ceva nemărginit.

 

[Domnița Voichița]

(62)         (...) Românii ce-s fiii une nații

coborâtoare din bărbații

viteji ai marelui Traian.

(66) Osmanul, ungurul, poleacul,

cu teamă, slava-i [Ștefan cel Mare] recunosc.

(67) În ea [Suceava] muntenii locuiră,

apoi s-au pripășit pe rând

din lumea-ntreagă toți fugarii

de-un slobod drum atrași:

litvanii, ungurii, tătarii,

muscali, bulgari, sârbi, leși și sași

și toți câți vânturați ca pleava

să vie prins-au obicei.

(71)         (...) Dar ce-a fost el pe aceste locuri

ce fapte mari a săvârșit,

cum, înfruntând Sublima Poartă

și-atâți bezmetici venetici,

tot el a Europei soartă

o hotăra, luptând, aici,

sub vânturile vremii toate

de care n-a putut fi zmuls!

 

Postfață - Paul Cornea

(340)În ultimele două strofe, Hasdeu își alegorizează condiția de creator cu superba trufie a unui titan înfrânt: (...).

Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu (POPA 2025)

Cosmin Popa, Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu, Corint / Istorie, București, 2025, 411 p.

  

1.Cum funcționa, de fapt, ceaușismul?

 ... economia?

17 Într-un material tehnic elaborat pe marginea negocierilor legate de aderarea României la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), elaborat în 1970 de funcționarii băncii, se arată că înființarea centralelor și relaxarea formelor de comerț exterior. România nu împărtășea, arătau autorii, viziunea Iugoslaviei sau a Cehoslovaciei față de economie, dar era limpede că manifesta o simpatie aparte pentru modelul de dezvoltare est-german(1). (...)

1 = Office Memorandum, October 26, 1970, Brief for the Visit of Rumanian Delegation, Attachment 4, https://thedocs.worldbank.org/en/doc/345901391013600441-0560011973/original/WorldBankGroupArchiversFolder1771167.pdf, accesat 12 martie 2024.

 ... poate corupția?

31 Într-o oarecare măsură, țările balcanice s-au bucurat de atenția unor cercetători, dar rezultatele documentare și interpretative sunt modeste în comparație cu acelea obținute în urma investigării istoriei ruse(1).

1 = Rasma Karklins, Typology of Post-Communist Corruption, „Problems of Post-Communism”, 49 (4), 22-32, 2002.

 

 

2. Primăvara „tehnocraților de partid” (1966-1970)

40 (...) Nu doar comparația cu RFG sau Franța era descurajantă, ci și cea cu RDG, Cehoslovacia și Bulgaria. Dacă, în1963, în România unui tractor îi reveneau 160 ha de teren arabil, în Cehoslovacia îi reveneau 34, în RDG – 45, în Ungaria – 102, iar în Bulgaria – 131. În privința cantității de îngrășăminte chimice folosite, lucrurile stăteau la fel. România întrebuința 13 kilograme de substanță activă la un hectar, RDG – 168 de kilograme, Cehoslovacia – 85 de kilograme, Ungaria – 43 de kilograme, iar Bulgaria – 31 de kilograme.

45 (...) Chiar aflată într-o perioadă de expansiune energică, România rămânea mult în urma celorlalte țări comuniste în materie de construcții de mașini și utilaje, cu 8% din totalul investițiilor în ramură. În schimb, în 1966, Bulgaria investea [în construcții de mașini] 11,6%, Ungaria 13,2%, Polonia 13,1%, Cehoslovacia 15%, RDG 16% și URSS 8,6%(2). (...)

2 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Economică, dosar nr. 12/1966, f. 20.

53 (...) Nu doar România miza pe creșterea exporturilor cu 56%, ci și Bulgaria (67,6%), Ungaria (54,3%), Polonia (46,5%), RDG (44,4%) și Cehoslovacia (36,2%)(2).

2 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Economică, dosar nr. 23/1967, f. 47.

 

3. Întoarcerea la pământ

80 (...) Aluziile esopice ale activiștilor sugerează că sistemul avea ramificații mai întinse decât se străduise ancheta să stabilească, fapt care nu-i împiedica să numească infracțiunile drept „abateri”, ca și cum în cauză ar fi fost presupuse greșeli politice. (...)

 

6. Reformele economice ale anului 1967 sau planificarea minuțioasă a liberalizării

150 (...) Aparent bine intenționată, compania IBM i-a sugerat lui Bârlădeanu să preia exemplul Iskrei din Iugoslavia, care producea pentru IBM echipamente periferice, fiind singurul exemplu de astfel de colaborare între o țară comunistă și industria americană de profil. Propunerea concretă a celor de la Comsat, ca România să construiască o stație a sistemului de comunicații Intelsat, eventual împreună cu Iugoslavia, pentru propriile comunicații, dar și ale țărilor din jur, a  fost refuzată grațios de partea română. (...)

 

7. Umbrele unei perioade luminoase

166 (...) În comparație cu celelalte țări comuniste, România avusese cel mai înalt ritm mediu anual de creștere a producției în perioada 1964-1973, e 12,5%, fiind urmată de Bulgaria (11,1%), Polonia (8,9%), URSS (8%), Cehoslovacia (7,4%), RDG (6,25) și, pe ultimul loc, Ungaria (5,8%)(1), a cărei economie începuse să resimtă din plin rezultatul reformelor kadariste, deși multe dintre măsurile adoptate de Janos Kadar semănau cu ideile aplicate de Ceaușescu în România.

1 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Economică, dosar 63/1974, f. 8.

167 În Europa, doar Grecia și Spania, care plecaseră dintr-o poziție economică mai precară decât România, avuseseră în această perioadă o rată de creștere medie anuală de 11%, ceea ce arăta că progresele economice rapide și semnificative nu erau apanajul economiei planificate. (...)

 

8. Consumul, „victimă” a creșterii industriale

168 (...) Astfel, în 1968, dintre țările socialiste, România avea cea mai mică pondere a circulației mărfurilor în venitul național. URSS avea 6,5%, Cehoslovacia 8,9%, Bulgaria 9%, Polonia 10,7%, RDG 12,2%, iar Iugoslavia 12,3%(1). Ritmul de creștere a comerțului exterior al României în perioada 1966-1969 fusese însă cel mai înalt printre țările comuniste, cu 11,5%, pe locul al doilea fiind Bulgaria cu 10,8%. (...) (2)

1 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Economică, dosar 39/1970, f. 13.

2 = Ibidem, f. 28.

169 (...) În schimb, România 1969 avea cel mai mic număr de salariați la 1000 de persoane: 247. În comparație, Polonia avea 286, Bulgaria 306, Ungaria 333, RDG 339, URSS 358 și Cehoslovacia 407(1).

1 = Ibidem, ff. 30-31.

 

9. Partidul mută presiunea pe societate, iar Securitatea preia controlului asupra Miliției

198 (...) Modificările legii au fost adoptate așa cum au fost propuse de inițiatorii lor, iar discuția despre veniturile ilicite ale directorilor și miniștrilor a deviat, transformându-se într-o filipică a secretarului general despre extinderea practicii bacșișului în România. (...)

 

10. Încercări de corectare și soluții stranii (1970-1979)

223 (...) Desigur că modelul chinezesc al soției lui Mao, Jiang Quing, cu ale sale idei despre muzica și teatrul revoluționar, par mai degrabă să o fi inspirat pe dificila și fragila fiică a liderului bulgar, Liudmila Jivkova(1).

1 = Svetlana Mussakova, La diplomatie culturelle de Liudmila Jivkova, în J. M. Dealanay și Y. Denecher (eds), Femmes et relations internationales, Presse Sorbonne Nouvelle, 2006, pp. 49-69.

226 (...) Pierderea unui contract de furnizare a unui sort de cărbune cocsificabil din Turcia, în favoarea unei companii japoneze, l-a făcut pe Ceaușescu să ceară accelerarea soluțiilor locale, care prevedeau folosirea cărbunelui românesc, însă cu impact negativ asupra calității oțelului obținut și a costurilor de producție(2).

2 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Economică, dosar 12/1970, f. 56-57.

233 Un acord similar a fost încheiat cu Grecia(1), iar Turcia(2) a făcut obiectul unei adevărate ofensive de șarm a diplomaților români pentru a permite României participarea la extracția și prelucrarea unor zăcăminte de cărbune cocsificabil și a altora de minereu de fier. (....)

1 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Economică, dosar 36/1970, ff. 59-71.

2 = Idem, ff. 46-52.

241 (...) [Maxim] Berghianu [președintele Comitetului de Stat al Planificării] semnala [martie 1971] experiența altor state comuniste, referindu-se la Ungaria și Iugoslavia, de simplificare a indicatorilor de plan obligatorii și de consolidare a independenței financiare a întreprinderilor, prin orientarea către piață și posibilitatea de a dispune de o mare parte a veniturilor realizate. „Ungaria și Iugoslavia au renunțat la defalcarea până la executanți a planului central”, arăta el, introducând „planificarea orientativă”, tranșând astfel disputa cu partizanii „planificării imperative”(2). (...)

2 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Economică, dosar 27/1971, ff. 13-14.

242 (...) De aceea, sugera el [Berghianu], era necesară întocmirea unui plan de perspectivă a economiei românești, pe 15-20 de ani, așa cum procedaseră RDG, Bulgaria și Olanda, fundamentat pe studii și prognoze solide, care să surmonteze dificultățile administrative create de gândirea ciclurilor economice în planuri cincinale(2). (...)

2 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Economică, dosar 27/1971, ff. 18-20.

267 (...) Aflată încă din 1969 în căutare de credite cu dobândă scăzută, atunci când doar Franța oferise Bulgariei un credit pentru achiziția de produse industriale, după aderarea la FMI și BIRD(3), România a recurs din plin la aceste surse de finanțare pentru continuarea ambițiosului program de investiții. (...)

3 = Vezi Ion Alexandrescu, România între Est și Vest, volumul I. Aderarea României la FMI și BIRD, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012.

 

11. Obsesii locative la nivel înalt

296 (...) La sfârșitul lui octombrie 1971, secretarul CC al PCR responsabil de Secția Scrisori și Audiențe și de Gospodăria de Partid, Mihai Gere, el însuși fost zidar, i-a trimis lui Ceaușescu un raport în care îi semnala „un caz deosebit de încălcare a legalității noastre socialiste”(1). Un fost cetățean bulgar, devenit între timp român cu acte în regulă, reușise să-și construiască în centrul Bucureștiului, pe strada Visarion, un imobil cu șapte apartamente. (...) Vasile Ciulacov, căci acesta era numele proaspătului cetățean român, cât și investiția sa pentru construcția imobilului, de aproximativ 1.000.000 lei, reprezentau doar vârful aisbergului corupției din Oficiul pentru construcția locuințelor proprietate personală din București (OCLPP). Cazul Ciulacov, devenit ulterior cazul Gheorghe Melinte, directorul OCLPP din București, a arătat clar nu numai traseul rețelelor de corupție din statul comunist, dar și felul în care legislația restrictivă și irațională alimenta această corupție. (....)

1 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Cancelarie, dosar 174/1971, f. 105.

 

12. Soluțiile în acțiune – noul mecanism economic (1979-1989)

349 (...) Intrată în 1983 în grupul celor 20 de țări non-exportatoare de petrol cu cea mai mare datorie – categorie în care, din țările socialiste, se mai găseau Iugoslavia și Ungaria – România lui Ceaușescu ducea o politică oarecum pe placul FMI, orientată spre reducerea costurilor și presupusa eficientizare a întreprinderilor, doar că, spre deosebire de Ungaria, care trecea prin dificultăți asemănătoare, nu putea folosi rata de schimb pentru impulsionarea exporturilor și nici nu acordase autonomie lărgită întreprinderilor(2). Cert este că, în 1983, România s-a numărat printre cei mai mari beneficiari ai creditelor FMI, alături de Iugoslavia, Argentina și Turcia(3).

2 = International Monetary Fund, Annual Report of the Executive Board for the Financial Year Ended April 30, 1983, Washington DC, p. 72, https:///www.imf.org/external/pubs/ft/ar/archive/pdf/ar1983.pdf , accesat la 4 februarie 2024.

3 = Ibidem, p. 88.

353 (…), iar altui vas, predat în 1981 unui armator din Grecia, Biroul Veritas din Paris nu i-a putut da certificatul de clasificare din cauza fragilității structurii de rezistență(2).

2 = ANIC, Fond CC al PCR, Secția Economică, dosar 200/1983, ff. 13.

365 (...) În dorința sa de a schimba radical modelul de dezvoltare, Ceaușescu supusese economia țării și populația unui program de austeritate fără precedent în Europa, poate cu excepția Albaniei(1). (...)

1 = Esther Eui-Gyeong Kim, Protest prevention, North Korean Style: A Multifactor Comparative Analysis of the DPRK, Romania, and Albania at the Cold War s End, „North Korean Review”, 19, no 2 (2023), pp. 21-36, htttps://jstor.org/stable/27267194, accesat la 12 iunie 2004.