Marius Mircu, Dosar Ana Pauker, Gutenberg – Casa cărții (M. Stoian)/Secretele zeilor, București, 1991
„Paukerizarea” țării
(117) Căci, dacă pentru antici, demonul era o divinitate rea sau bună, un geniu al răului sau al binelui,
pentru contemporani demonul nu este altceva decât
un înger decăzut, un diavol: (…).
Ești
liber dacă ești prieten cu…
(123-4)
Din câte mi-au relatat colaboratori ai ei, trei ar fi „meritele principale” – sau mai bine zis „realizările” Anei Pauker ca ministru al afacerilor externe:
(….) –
o luptă statornică pentru desprinderea României de sub influența Apusului, ceea ce s-a
observat, în primul rând, la Conferința
internațională a Comisiei Dunării
(Belgrad, vara 1948), când a fost stabilit noul regim al fluviului: nu
va mai fi îngăduit – la stăruința Anei Pauker – amestecul altor puteri decât al
celor riverane; (…)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu