Se afișează postările cu eticheta putere. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta putere. Afișați toate postările

duminică, 21 ianuarie 2024

Foreign Policy of Major Powers (JAN 2022)

Sayyed Abid Ullah Jan, Foreign Policy of Major Powers, University Qurtuba (Pakistan), 2022

 

4. What countries will be affected if Ukraine’s exports fall?

(...)

The top trade partners in 2021 for those commodities in which Ukraine had a particular export comparative advantage were:

  • (...)
  • semi-finished iron or non-alloy steel – Italy ($719m), Turkey ($459m), China ($238m)
  • pig iron and spiegeleisen in pigs – US ($539m), China ($201m), Turkey ($55m)
  • vegetable plaiting materials – Poland ($39m), Turkey ($2m), Germany ($1m)

(...)

marți, 21 noiembrie 2023

1939-1984. Ecoul peste timp al unei înălțătoare pilde de patriotism (CALAFETEANU 1984)

Ion Calafeteanu, 1939-1984. Ecoul peste timp al unei înălțătoare pilde de patriotism - „Lumea. Caiet de vacanță”, 1984

 

(40) Rând pe rând, în Ungaria (1920), Italia (1922), Bulgaria (1923), Portugalia (1926), Polonia (1926), Iugoslavia (1929) au venit la putere regimuri dictatoriale sau fasciste.

 

 

vineri, 3 noiembrie 2023

Dosar Ana Pauker (MIRCU 1991)

Marius Mircu, Dosar Ana Pauker, Gutenberg – Casa cărții (M. Stoian)/Secretele zeilor, București, 1991

 

 Puterea. Alte măști

 

„Paukerizarea” țării

(117) Căci, dacă pentru antici, demonul era o divinitate rea sau bună, un geniu al răului sau al binelui, pentru contemporani demonul nu este altceva decât un înger decăzut, un diavol: (…).

 

Ești liber dacă ești prieten cu…

(123-4) Din câte mi-au relatat colaboratori ai ei, trei ar fi „meritele principale” – sau mai bine zis „realizările” Anei Pauker ca ministru al afacerilor externe:

(….) – o luptă statornică pentru desprinderea României de sub influența Apusului, ceea ce s-a observat, în primul rând, la Conferința internațională a Comisiei Dunării (Belgrad, vara 1948), când a fost stabilit noul regim al fluviului: nu va mai fi îngăduit – la stăruința Anei Pauker – amestecul altor puteri decât al celor riverane; (…)

marți, 2 mai 2023

Interviu cu Dumitru R. Popescu (ARION 1982)

George Arion, Interviuri, Albatros, București, 1982

 

Interviu cu Dumitru R. Popescu

D. R. P. - Când nu ai un răspuns al tău te ascunzi după clasici și te explici cu ajutorul lor. Se poate învăța istorie de la Homer? Unii zic că este cel mai mare istoric al grecilor, pentru că le-a inventat acestora o lume, le-a pus o piatră la temelia istoriei lor, și numai a lor. Se poate învăța istorie de la Eschil, Euripide, Sofocle? Istoria adevărată au scris-o Herodot, Plutarh, Tucidide. Shakespeare, care a preluat din Plutarh și alții date pentru unele din piesele sale, a scris o altă istorie decît cea adevărată.

D. R. P. - Am și scris o piesă, Cezar, măscăriciul piraților, care e o meditație asupra puterii.

D. R. P. - Unii comentatori au remarcat repede apropierea care se poate face între Duios Anastasia trecea și Antigona.

 

D. R. P: (...) S-a interpretat de atâtea ori mitul lui Sisif, dar nu cred că Tinerețe fără bătrânețe... este un basm cu mai puține înțelesuri decât mitul antic.

 

D. R. P: - Miturile ne pot deveni contemporane dacă le vezi într-o lumină de azi.

D. R. P.- Mitul are multiple fațete și fiecare poate descoperi ceva cercetându-le. (...) Cel care interpretează mituri nu e un creator de mituri, ci un om care încearcă stabilească un dialog cu ele. Superba carte a lui Octavian Paler Mitologii subiective este un exemplu în acest sens.

 

luni, 6 februarie 2023

Realism (DONNELLY 2005)

Jack Donnelly, Realism, in 

Scott Burchill, Andrew Linklater, Richard Devetak, Jack Donnelly, Matthew Paterson, Christian Reus-Smit and Jacqui True, Theories of International Relations, third edition, Palgrave Macmillan, New York, 2005

 

Defining realism

30 (...) Thucydides is sometimes seen as a realist, but that is a minority reading today.

31 (...) ‘Radical’ realists exclude almost everything except power and selfinterest from (international) politics. The Athenian envoys to Melos in Thucydides’ History (1982: Book V, Chapter 85–113) express such a view, but it is held by few if any international theorists.

 

Waltz and structural realism

Polarity

39 (...) Unfortunately, empirical tests are constrained by the fact that in 2,500 years of Western history there have been as few as four bipolar systems (Athens–Sparta in the fifth century BCE, Carthage–Rome in the third century BCE, the Hapsburg–Bourbon rivalry in the sixteenth century and the United States–Soviet Union in the twentieth century) (Copeland 1996).

Abstracting from or assuming motives

41 (...) Anarchy alone does not produce Hobbes’ war of all against all. It arises from equal individuals driven by competition, diffidence and glory interacting in anarchy. Homeric heroes seeking glory through great deeds, Hobbesian egoists driven by a fear of violent death, Nietzschean individuals driven by a will to power and homo economicus may behave very differently in the same anarchic structure.

 

Process, institutions and change

Norms, institutions, identities

46 (...) Power alone will not even tell us which of their rights states actually enjoy. It simply is untrue that, as the Athenians at Melos put it, ‘the strong do what they can, the weak suffer what they must’ (Thucydides 1982: Book V, Chapter 89). The strong are often constrained by the rights of even weak states.

 

Morality and foreign policy

48 (...) Although in principle simply a special case of the broader issue of norms and institutions, the place of morality in foreign policy has been a central concern of the classical realist tradition, not only in canonical texts such as Thucydides’ Melian Dialogue and Machiavelli’s The Prince but also in the work of major twentieth-century realists such as Carr, Morgenthau and Niebuhr.

49 (...) For example, humanitarian interventions in Kosovo, East Timor and Darfur, however tardy and limited, simply cannot be understood without the independent normative force of the anti-genocide norm and humanitarian principles.

 

 

How to think about realism (and its critics)

53 (...) But world-views – natural law, Islam, Kantianism, Christianity, Aristoteleanism, humanism – are not usually what we have in mind by ‘theories of international relations’.

sâmbătă, 10 decembrie 2022

Însușirea de temut a viselor (KONRAD 1990)

 

Konrad Gyorgy, Însușirea de temut a viselor, în Kantor Lajos & Salat Levente (eds.), „Antologia revistei de cultură „Korunk””, Cluj

50 (...) Dacă anul 1989, cu vehemența sa revoluționară, a adus în țările mai mici, semnatare ale Tratatului de la Varșovia, schimbări și deschideri spre democrația parlamentară suverană, începutul anilor 90 va schimba structurile comuniste genuine, de fabricație proprie: atât în Iugoslavia, cât și în Uniunea Sovietică ne putem aștepta la transformări politice similare cu o revoluție , schimbări care vor face breșe în monopolul birocrației comuniste de partid, lărgind uimitor bazele puterii, cercul șanselor celor doresc să participe la conducere, într-atât, încât și intelectualitatea disidentă are posibilități reale să ocupe funcții de conducere în noile structuri guvernamentale.

51 (...); se poate întâmpla și în democrație ca față de minorități să se facă simțită aroganța și presiunea asimilatoare a majorității. Se poate reactualiza situația din Kosovo sau din Karabah, respectiv pretențiile stringente ale ambelor părți pentru menținerea zonei, refuzul autonomiei naționalităților.

 

(„Korunk”, 4/1990)

Konrad Gyorgy (1933) – scriitor, vicepreședinte al PEN Clubului Internațional, Budapesta

Lacrimile dimineții. Slăbiciunile guvernului Roman (SEVERIN 1995)

Adrian Severin, Lacrimile dimineții. Slăbiciunile guvernului Roman , Scripta, București, 1995, 414 p.   Despărțirea de Pigafeta – Octavi...