Relațiile internaționale în perioada 1925-1933 (GHIORGHIȚĂ )

Claudia Ghiorghiță, Relațiile internaționale în perioada 1925-1933

 

Pactul Briand-Kellog

Mica Înțelegere a aderat în iunie 1928, sub rezervă menținerii tratatelor încheiate.

 

Problema reparațiilor și datoriilor de război

Președintele american Herbert Hoover a anunțat, în 1931, suspendarea pe un an a plății tuturor reparațiilor de război, fapt care a stârnit indispoziția unor țări (Franța, Belgia, Iugoslavia).

 

Problema reparațiilor și datoriilor de război

În 2 februarie 1932, la Geneva şi-a început lucrările Conferinţa pentru dezarmare. (…)

a)  Propunerea franceză (planul Tardieu) – să se constituie forţe armate internaţionale, puse la dispoziţia Societăţii Naţiunilor. Aceste forţe de „poliţie internaţională” trebuiau să ocupe teritoriile unde ar fi fost posibilă izbucnirea unui conflict armat. Numai după aceea se putea trece la limitarea înarmărilor. Delegaţiile României, Poloniei, Cehoslovaciei şi Bulgariei au susţinut, cu unele rezerve, planul francez.

 

Dosar Ana Pauker (MIRCU 1991)

Marius Mircu, Dosar Ana Pauker, Gutenberg – Casa cărții (M. Stoian)/Secretele zeilor, București, 1991

 

 Puterea. Alte măști

 

„Paukerizarea” țării

(117) Căci, dacă pentru antici, demonul era o divinitate rea sau bună, un geniu al răului sau al binelui, pentru contemporani demonul nu este altceva decât un înger decăzut, un diavol: (…).

 

Ești liber dacă ești prieten cu…

(123-4) Din câte mi-au relatat colaboratori ai ei, trei ar fi „meritele principale” – sau mai bine zis „realizările” Anei Pauker ca ministru al afacerilor externe:

(….) – o luptă statornică pentru desprinderea României de sub influența Apusului, ceea ce s-a observat, în primul rând, la Conferința internațională a Comisiei Dunării (Belgrad, vara 1948), când a fost stabilit noul regim al fluviului: nu va mai fi îngăduit – la stăruința Anei Pauker – amestecul altor puteri decât al celor riverane; (…)

Ion I. C. Brătianu. Activitatea politică (SCURTU 1992)

 Ioan Scurtu, Ion I. C. Brătianu. Activitatea politică, Museion, București, 1992, 143

 

Lupta pentru confirmarea internațională a Marii Uniri din 1918

(55) Pe această bază, Brătianu a cerut – în numele guvernelor Greciei, Poloniei, Regatul Sârbo--Croato-Sloven, Cehoslovaciei și României – dreptul de a examina proiectul tratatului înainte ca acesta să fie adoptat și înmânat delegației austriece. Ca urmare a acestei intervenții, la 29 mai, delegații celor 5 țări au fost invitați la ministerul de externe al Franței, unde li s-a prezentat un rezumat al proiectului tratatului de pace, fără clauzele militare și cele privind reparațiile, care urmau să fie formulate ulterior.

(57) Obiecții cu privire la proiectul tratatului de pace cu Austria au formulat și delegații Poloniei, Cehoslovaciei, Regatului Sârbo-Croato-Sloven și Greciei. Primul ministru britanic aprecia că „Brătianu a luat conducerea revoltei împotriva a ceea ce s-a numit amestecul arbitrar și neautorizat din partea marilor puteri în afacerile interne ale celor mici” (27).

27 = Constantin Botoran et alia, România și Conferința de pace de la Paris (1918-1920), Cluj, Dacia, 1983, 357.

 

Activitatea pentru consolidarea statului national unitar român.

(69) Evenimentul încoronării din 1922 a avut și o semnificație internațională, marcată de participarea reprezentanților (…), Iugoslaviei, (…), Greciei, (…).

 

Sfârșitul activității politice

(101) Era stăpân pe toate formele luptei politice, de la cele desfășurate într-un mare areopag internațional, cum a fost Conferința de pace, (…).

 

Anexe

4.Discurs la Mesajul Tronului (9 dec. 1905)

(113)  Când aș fi ispitit să cad în asemenea greșeală, m-aș uita la figura d-lui ministru de justiție și m-aș aduce la realitate, căci mi-aș aminti că Arhimede a fost omorât de un soldat brutal pe când era absorbit de speculațiuni filozofice și de teorii matematice.

(George Fotino (ed.), Discursurile lui Ion I. C. Brătianu, vol. II, Cartea Românească, București, 1933, p. 233-57; 259-60)