Melania Călărășanu, Banatul istoric, multietnic, multicultural. Banatul nostru, la muzeul Satului Bănățean, „Agora”, Timișoara, 3/2011
(44) Întins odinioară între râurile Mureș la
N, Tisa la V, Dunărea la S și Carpații Occidentali la E, Banatul (…) să însemne acasă
în oricare din limbile vorbite aici.
Fie că era rostit
în română, sârbă, germană, maghiară,
slovacă, croată, bulgară, ucraineană, rromă, idiș,
cehă, cuvântul acasă avea să fie respectat și învățat
în limba vecinilor. (…)
Conscripția din
1717 găsea în Banat 21.089 de coșuri de fum și 80.000 locuitori români și sârbi. Pacea de la Passarowitz avea să fixexe
frontierele unui Banat delimitat
de Ungaria și Transilvania. (…) Griselini considera că în 1770, fără a lua în considerare granița militară, că în Banat trăiau
317.928 locuitori,
din care, 181.639 români, 78.770 sârbi,
8.683 bulgari, 5.272 țigani, (…) și
353 evrei.
(45) În șpais,
cămara de alimente
a bănățeanului, vor sta alături de cârnații șvăbești, sângeretele unguresc, murăturile sârbilor, telemeaua
românilor, zacusca bulgărească,
salamul slovac, rețetele preluate fiind îmbunățite. Sarmalele de la turci
sunt pe masa tuturor bănățenilor, iar baclavaua,
și ea adusă de turci, devine sub o
altă denumire,
prăjitură specifică Crăciunului la sârbi.
(46) Româncele, sârboaicele, slovacele, ucrainencele
țeseau la războiul de țesut, (…).
(…), dintre cele
peste 20 de etnii oprite pe meleaguri
bănățene (români, sârbi, germani,
maghiari, evrei, țigani, slovaci, croați,
bulgari, ucraineni, cehi, polonezi,
italieni, francezi, spanioli, turci, tătari,
greci, armeni, ruteni).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu