Daniel Dăianu, Vitalitate și viabilitate economică. O dublă provocare pentru securitatea europeană, Clavis, 1997
3. „Lupta” dintre concepte – Definirea vitalității și
viabilității economice
3.1.Statul națiune se află sub presiune, dar el este foarte viu!
(44)
72 = Scoțând în evidență reînvierea geopoliticii, Christoph Bertram menționează
că „în timpul Războiului Rece, nici un
secretar de stat al SUA nu ar fi putut spune ceea ce Warren Christopher a spus
ziarului Financial Times: că Bosnia
nu prezintă nici un interes vital de securitate pentru SUA, dar Haiti, da”
(1995, p. 66). Faptul că Washington-ul a implicat NATO în bombardarea
pozițiilor militare ale sârbilor în apropiere de Sarajevo, în toamna lui 1995, și impunerea negocierilor de
pace între beligeranți se poate să fi avut de a face cu credibilitatea
organizației și alegerile prezidențiale din SUA.
4. Europa Occidentală în căutarea redobândirii vitalității
economice
4.2.Cu privire la „chestiunea țărilor postcomuniste”
(79)
Cu toate acestea, opinia mea este că, în ciuda semnării de către cele 6 țări est-europene (Bulgaria,
Cehia, România, Polonia, Slovacia și Ungaria ) a acordurilor de membri asociați, în realitate, sprijinul acordat este mult inferior față de ceea ce ar fi necesar pentru a
menține un suflu ridicat al reformelor
politice și economice în Est și
pentru a
asigura stabilitatea pe continent.
5. Europa de Est în căutarea viabilității economice
5.3. Magnitudinea realocării resurselor
(104)
Tabel 7 Ponderea cheltuielilor sociale din PIB în țări
postcomuniste 1989 și 1993
Țara –
1989 (pre-reformă) – 1993
Bulgaria – 10,4 – 12,9
Cehoslovacia
– 13,2 – 14,6
Estonia
– 10,4 – 8,8
Ungaria
– 15,8 – 22,5
Polonia
– 10 – 21
Slovacia
– 13,2 – 17
Slovenia – 25,9 – 30,5
Sursa:
BERD și date naționale citate de Jeffrey Sachs, 1995, p. 2
5.4.Contextul international: „factorul Rusia”
(108)
Oricum, trebuie să precizăm că există o probabilitate, deloc
neglijabilă, ca, atât Bulgaria, cât
și România, să-și îmbunătățească substanțial rezultatele economice și, deci să se apropie de Grupul de la Vișegrad.
6. Mai mult despre compromisurile și dilemele intereuropene
6.1.Cine sunt „actorii”?
(117)
Tabel 10 Salariile lunare medii în țări postcomuniste*
Slovenia – 421
Ungaria
– 317
Cehia
– 221
Slovacia
– 201
Polonia
– 194
Bulgaria – 114
Letonia
– 98
Estonia
– 85
România
– 82
Lituania
– 65
*Salariile
lunare, în dolari, la ratele de schimb în vigoare, se bazează
pe veniturile medii din trimestrul III 1993
Transition Report, BERD, 1994, p. 135
6.2.Principalele probleme economice
(124)
Tabel 11 Investiții străine directe în Europa de Est și foste
țări sovietice 1990-1993 (milioane dolari)
Țară –
1990- 1991 – 1992 – 1993 – 1990/1993 - % din total
Bulgaria – 4 – 56 – 42 – 62 – 164 – 1
Cehoslovacia
– 188 – 592 – 1.054 - / - 2.600 – 21
Cehia
- / - / 983 – 606 - / - /
Slovacia
- / - / 71 – 160 - / - /
Estonia
- / - / - 58 – 122 – 180 – 1
Ungaria
– 311 – 1.459 – 1.471 – 2.200 – 5.4441 – 44
Kazahstan
- / - / - 100 – 300 – 400 – 3
Letonia
- / - / - 43 – 60 – 103 - /
Lituania
- / - / - 5 – 40 – 45 - /
Polonia
– 88 – 117 – 284 – 350 – 839 – 7
România
- -18 - 37 - 73 - 48 – 140 – 1
Rusia
- / 100 – 800 – 1.000 – 2.000 – 16
Slovenia - -2 – 41 – 113 – 123 – 275 – 2
Uzbekistan
- / - / 100 – 45 – 145 – 1
Transition
Report, BERD, oct. 1994, p. 123
7. O
mare alianță este necesară
(134)
Ar fi de adăugat că probabilitatea gradului de europenitate poate fi detectată
și în ceea ce privește țările Europei de Est. Există opinii, atât în Vest, cât
și în Est, care încearcă să împartă Europa de-a lungul unor frontiere religioase; linia de demarcație
ar fi între o Europă catolică și protestantă, pe de o parte, și o Europă ortodoxă (bizantină), pe de altă parte. Acest fel de teoretizare speculativă
este foarte periculos și aduce a rasism religios și cultural. Acest tip de discuție
periclitează nu numai cauza integrării în Europa, ci și inflamează capetele police
din diferite țări.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu