Vitalitate și viabilitate economică (DĂIANU 1997)

Daniel Dăianu, Vitalitate și viabilitate economică. O dublă provocare pentru securitatea europeană, Clavis, 1997

  

3.    „Lupta” dintre concepte – Definirea vitalității și viabilității economice

3.1.Statul națiune se află sub presiune, dar el este foarte viu!

(44) 72 = Scoțând în evidență reînvierea geopoliticii, Christoph Bertram menționează că „în timpul Războiului Rece, nici  un secretar de stat al SUA nu ar fi putut spune ceea ce Warren Christopher a spus ziarului Financial Times: că Bosnia nu prezintă nici un interes vital de securitate pentru SUA, dar Haiti, da” (1995, p. 66). Faptul că Washington-ul a implicat NATO în bombardarea pozițiilor militare ale sârbilor în apropiere de Sarajevo, în toamna lui 1995, și impunerea negocierilor de pace între beligeranți se poate să fi avut de a face cu credibilitatea organizației și alegerile prezidențiale din SUA.

 

 

4.    Europa Occidentală în căutarea redobândirii vitalității economice

4.2.Cu privire la „chestiunea țărilor postcomuniste”

(79) Cu toate acestea, opinia mea este că, în ciuda semnării de către cele 6 țări est-europene (Bulgaria, Cehia, România, Polonia, Slovacia și Ungaria ) a acordurilor de membri asociați, în realitate, sprijinul acordat este mult inferior față de ceea ce ar fi necesar pentru a menține un suflu ridicat al reformelor politice și economice în Est și pentru a asigura stabilitatea pe continent.

 

 

5.    Europa de Est în căutarea viabilității economice

5.3. Magnitudinea realocării resurselor

(104) Tabel 7 Ponderea cheltuielilor sociale din PIB în țări postcomuniste 1989 și 1993

Țara – 1989 (pre-reformă) – 1993

Bulgaria – 10,4 – 12,9

Cehoslovacia – 13,2 – 14,6

Estonia – 10,4 – 8,8

Ungaria – 15,8 – 22,5

Polonia – 10 – 21

Slovacia – 13,2 – 17

Slovenia – 25,9 – 30,5

Sursa: BERD și date naționale citate de Jeffrey Sachs, 1995, p. 2

5.4.Contextul international: „factorul Rusia”

(108) Oricum, trebuie să precizăm că există o probabilitate, deloc neglijabilă, ca, atât Bulgaria, cât și România, să-și îmbunătățească substanțial rezultatele economice și, deci să se apropie de Grupul de la Vișegrad.

 

 

6.    Mai mult despre compromisurile și dilemele intereuropene

6.1.Cine sunt „actorii”?

(117) Tabel 10 Salariile lunare medii în țări postcomuniste*

Slovenia – 421

Ungaria – 317

Cehia – 221

Slovacia – 201

Polonia – 194

Bulgaria – 114

Letonia – 98

Estonia – 85

România – 82

Lituania – 65

*Salariile lunare, în dolari, la ratele de schimb în vigoare, se bazează pe veniturile medii din trimestrul III 1993

Transition Report, BERD, 1994, p. 135

6.2.Principalele probleme economice

(124) Tabel 11 Investiții străine directe în Europa de Est și foste țări sovietice 1990-1993 (milioane dolari)

Țară – 1990- 1991 – 1992 – 1993 – 1990/1993 - % din total

Bulgaria – 4 – 56 – 42 – 62 – 164 – 1

Cehoslovacia – 188 – 592 – 1.054 - / - 2.600 – 21

Cehia - / - / 983 – 606 - / - /

Slovacia -  / - / 71 – 160 - / - /

Estonia - / - / - 58 – 122 – 180 – 1

Ungaria – 311 – 1.459 – 1.471 – 2.200 – 5.4441 – 44

Kazahstan - / - / - 100 – 300 – 400 – 3

Letonia - / - / - 43 – 60 – 103 - /

Lituania - / - / - 5 – 40 – 45 - /

Polonia – 88 – 117 – 284 – 350 – 839 – 7

România -  -18 - 37 - 73 - 48 – 140 – 1

Rusia - / 100 – 800 – 1.000 – 2.000 – 16

Slovenia - -2 – 41 – 113 – 123 – 275 – 2

Uzbekistan - / - / 100 – 45 – 145 – 1

Transition Report, BERD, oct. 1994, p. 123

 

 

7. O mare alianță este necesară

(134) Ar fi de adăugat că probabilitatea gradului de europenitate poate fi detectată și în ceea ce privește țările Europei de Est. Există opinii, atât în Vest, cât și în Est, care încearcă să împartă Europa de-a lungul unor frontiere religioase; linia de demarcație ar fi între o Europă catolică și protestantă, pe de o parte, și o Europă ortodoxă (bizantină), pe de altă parte. Acest fel de teoretizare speculativă este foarte periculos și aduce a rasism religios și cultural. Acest tip de discuție periclitează nu numai cauza integrării în Europa, ci și inflamează capetele police din diferite țări.

 

Introducere (MALIȚA 1975)

Mircea Malița, Introducere,

în Mihajlo Mesarovic & Eduard Pestel, Omenirea la răspântie, trad. F. Ionescu (New York 1975), Editura Politică, București, 1975

XX (...) Lumea este împărțită în zece regiuni mai mult sau mai puțin omogene și fenomenele sunt discutate în funcție de specificul fiecăruia. În ordinea indicată de autori acestea sunt: (...); 2) Europa occidentală; (...); 5) Europa răsăriteană și URSS; (...); 7) Africa de Nord și Orientul Mijlociu; (...). Criteriile explicite ale autorilor după care a fost operată regionalizarea sunt: tradițiile, stilul de viață, nivelul de dezvoltare economică, structurile social-politice și similitudinea problemelor cu care sunt confruntate.

XXIII (...) În grupa a doua, în mod nejustificat, Iugoslavia figurează în Europa occidentală. (...) Alături de Roma cu structură piramidală se găsea Grecia cetăților, regiune multiformă care în căutarea în echilibru recurgea nu numai la arme, așa cum ne lasă impresia Tucidide, ci mai ales la instrumentul negocierii și diplomației, care s-a perfectat atunci.

Le Parlement Europeen (DGIPE 2004)

Direction generale de l-information du Parlement Europeen, Le Parlement Europeen, novembre 2004

  

2005, adhesion, Chypre, Croatie, elargissement, negociation, UE, vote

 

Les deputes europeens

(7) En Belgique, en Grece, a Chypre et au Luxembourg le vote est obligatoire.

 

Comment s-organise le Parlement Europeen

(9) Le Parlement travaille, grace a ses traducteurs et a ses interpretes, dans toutes les langues officielles de l-Union: (...), grec, (...).

(13) Le Bureau 2004-2007: Vice-presidents: (...) Antonios Trakatelis, (...).

 

L-ABC de l-Union Europeenne

(40) Elargissement: ce concept designe les cinq vagues successives d-adhesions (...): (...), (...), en 1981 Grece, (...), en mai 2004 Chypre, (...).

(40) Elargissement: (...). Debut des negociations avec la Turquie et la Croatie: 2005.